Limba armãneascã

limba a armãnjlor shi a rãmãnjlor cari easti aflatã tu Notlu a Balcanlu, easti di orighinã lãtinã di limbili lãtini di datã shi easti aproapi cu limba a rumãnjlor sh-miglinitslor
(yinitâ di la Limba aromână)

Limba armãneascã easti unã limbã ditu gruplu di not datlu a limbilor romantsi (neolatini).

Armãneashti
Flambura a Armãnjlor
Mihail Boiagi
Mihail Boiagi
Sã-zburashce tu: Gãrtsii, Arbinishii, Rumãnii Vurgaria, Machedonia di Nord, shi tu Sãrghia
Numir di zburãtori: 250,000[1]
Pricadi tu grupa di limbi cai li-zburãscu populli fãrã cratlu-a loru Grupa linguisticã
Limbe:
Limbe indoeuropeane

 Limbe latinițe
  Limbe latinițe di Not-Datlu
   Armãneascã

Limba ofițialã tu
:
Crushuva, Machedonia di Nord
Albania
Codlu di limba:
ISO 639-1 -
ISO 639-2 rup
SIL RUP (Codlu di limba armãneascã)

Cama di 250,000[2] di Armãnjlji ditu Makedonia di Nord, Arbinishia, Sãrghia, Romãnia, Vurgaria shi Gãrtsia u zburãscu limba armãneascã ca "limbã di dadã".

Zãrtsinã

alâxire

Limba armãneascã s-amintã ditu limbili veclji di tu Balcan: limba tracã, epiroticã, thessalicã shi makedonica veacljã. Di cara vinirã Romanjlji tu Balcanu, Armãnjlji s-featsirã ca un popul cu limba romanicã.

Limba armãneascã

alâxire

Yramiolu Armãnu

Naima multsãi armãnji di adzã anyrãpsescu cu yramiolu latinu. Un numir cama njicu anyrãpseashti cu yramiolu elini.

Istoria

alâxire
  • Cu agiutorlu di bãsearicã, tsi irra sum patronatlu a Patriarhului di Constantinopoli, multi zboarã gãrtseshci intrarã tu limba armãneascã, a cu vinire a Turcului Ottoman pi Balcanu, shi multi zboarã ãnturtseshci.

Ashi pãnã ahurhita a etãljei XIX, Armãnjlji li ufilisirã yramili gãrtseshci, cum le-ufilisirã sh'alantile populi. Ashi tuti lurili scriati tu Metropola armãnescã Moscopole irra scriati cu aiste yrami. Tu anlu 1809, Ioryi Constantin Roja u publicã vivlia "Puteare-a ghiuvusariljei a limbãljei a noastã cu yrami latinicheshci" cu tsi Armãnjlji u alãxescu Yramiolu (abetseda). Dupu atsea shi vivliile armãneshci s-publicã sade cu aiste yrami latinicheshci cu tsi Armãnjlji u'spun pricãdeare a lor latinikeascã. Ashi shi Mihail Boiagi u publica gramatica armãneascã sum titlu "Γραμματική ρωμανική ητοί βλαχική" tu anlu 1813 tu Vienni. Ashi irra tipusiti shi Dictsionarli armãneshci al Shtefan Mihaileanu, Ioannis Dalametra, Tache Papahagi, etc. ma multsã di nãsh ufilisirã yrami romãneshci tsi nu pricat tu alfabeta armãnescã cu tsi tu al Deftherlu Congres Armãnescu tsãnut Freiburg (1988) s-adusi detsizia s-hibã arcate di tu abetseda aiste yrami. Ti jale, propaganda romãnescã nica le tsãni pozitsiile shi nica featsi pit satelitile a ljei s'hibã ufilisitã unã pseftã abetseda armãneascã tsi nu u akicãsescu tuts.

Catandasi puliticã

alâxire

Ti prota oarã limba armãneascã s-adrã limbã ofitsialã tu cãsãbãlu Crushuva, Machedonia di Nord cu apofasea Consiliului a Comunãljei Crushuva. Nãsã idyia ashi ira cãftatã s-hibã pricunuscutã shi ti Comunile Bitule shi Shtip iu ari cama multsã Armãnji, alla aiestã dimãndari nica nu fu aprucheatã.


  1. [1] Council of Europe Parliamentary Recommendation 1333(1997)
  2. [2] Council of Europe Parliamentary Recommendation 1333(1997)


Izvuri di nuntru

alâxire

Isvuri di Nafoarã

alâxire


Biblioyrathilj

alâxire
Fișier:Icona-textu.jpg
Scriitura pi icona di Muzachia, Arbinishia
Fișier:3glosso.jpg
Inscriptsia tu unã bisericã
Fișier:Simota.jpg
Scriitura di Vaza Simotta
Fișier:Evangheljlu.jpg
Evangheljlu armãnescu