Bitule
Bitule (mak.Битола) easte cãsãbã tu Republica ali Machedonia iu are cama mare contsentratsia di Armãnj. Tu Bitule functsionedzã Comuna Armãneascã "Frats Manachia" shi tu bisearicã armãneascã, tu mãhãlãlu armãnescu, "Ay. Constantin shi Elena" s-tsãnã yiavase pi Limba armãneascã. Tu Bitule idhyia ashi s-aflã nai ma mãrle Mirmintsã Armãneshci (Tsimitiriu armãnescu) aprope di comunã Bucovo.
Armãnji tu Bitule vinirã dupu arsire ali Moscopole di Arbinishii a depoia vinirã shi familiur di Gramoste. Ca shi tu Crushuva shi tu Bitule, Armãnji s-misticarã shi formarã dialectulu di Bitule cai easte multu aprope cu dialectulu di Crushuva, alla tu loc di vocala di sone, "-e" thi easte caracteristicã ti Crushuva, tu Bitule u-aflãm "-i" (ex. lapte - lapti). Formã "-ci" easte cama caracteristicã shi s-ufilizeashce tu loc di "ti" (lucreashce - lucreashci - lucreashti). Dhifthonghile armãnã dishclji shi s-alãxescu cu vocale cama dishcljise (ea - e), (oa/uua - o) cãcum shi tu limba armãneascã standardizatã. Tu Bitule Armãnjlji u-disfeatsirã "Litseulu armãnescu" tsi ira dheftherã institutsia ti educatsia analtã dupu "Nea Academia" di Moscopole.
Tu Bitule s-disfeatdirã nica di tu chirolu a Turtsãlor Otomanj conzulats dupu cai sh Bitule s-cljamã "Cãsãbã-a Conzuljlor".
Cunuscuts Bitulenj
alâxire- Mustafa Kemal Atatürk (ãnvitsã sculia shi tricu baia chiro Bitule)
- Constantin Belemace faptu tu hoara Molovishci
- Elpida Caramandi heroitsã natsionalãdi tu Polimlu ti Liberare Natsionalã
- Frats Manachia
- Dimitrie Osmanli, cunuscut rejiser armãnescu
- Vlado Goreski, artist