Literatura armãnescã

Periodizatsia a literaturãljei armãneascã s-prubã s-hiba adratã di multsã autori (nai ma bunã periodizatsia s-aflã la Steryiu Diamandi tu articulu a lui Literatura armãnescã). Ta s-hibã adratã literaturã pi unã limbã lipseashce s-hibã umplute cama multu conditsiuri, sh-protã conditsia siyurã cã easte conditsia a sentimentului natsional shi limba adratã. Nai ma mare momentu tu lunjinã a literaturãljei armãneascã easte periodlu ali Moscopole, tsi u-bãgã semnulu a literaturãljei armãneascã ti-etã. Moscopole ãlj-dide a Armãnjlor tipoyrafia cu tsi Armãnjlji puturã s-le aibã vivliile a lor. Ma tsi s-fãtse di ninte? Siyurã cã lipseashce s-avea unã traditsia tu literaturãljei di ninte-a lushciui period. Ti mare jale, tu lume pãnã tora nu s-adrã unã institutsia cai va s-ira finansatã di vãrnu s-u xitãxescã aistu lucru, sh-ashi nu avem date ti atsea. Aoatse u-dãm prezentatsia a propunire-a periodizatsiiljei ali literatura armãnescã tsi dupu noi sh-dupu standardile lipseashce s-hibã tinjisitã.


Perioadã di ninte Moscopole

alâxire

Cama multu ghiuvusits tu articlu: Literatura armãneascã-a periodlui di ninte Moscopole

Easte perioadã di tu formare-a limbãljei armãnescã (di ninte-a yineariljei a Turtsãlor) cãndu ira scriatã cu cama multe alfavituri (nai cama multu cu alfavita gãrtsescã, depoia cu yineare-a Vãryãrlor shi alfavita slavicã.)


Perioadã ali Moscopole

alâxire

Di fãtseare-a Moscopoliljei (tu seculu XIV) pãnã aspãrdzeare-a ljei di parte al Ali-Pãshelu tu seculu XVIII. Aistã perioadã di amalãmã didea unã bunã bazã ti niintare a literaturãljei armãneascã cu cama multe tradutsiuri. Idhyia ashi shi di idhyia ispete, nu avem multe documente armase dupu aspãrdzarea-a Moscopoliljei ma ãndao cãrtsã cai armasirã di ninte. Iara ti-hãrao avem shi documente alante cai armasirã shi cai zburãscu ti perioada cu tsi iara putem s-avem informatsia ti aistã perioadã. Aistã perioadã easte cunuscutã shi ca Renesansa armãneascã icã Iluminizmolu armãnescu.

Autorlji tsi sãntu nai ma multu cunuscuts sãntu Theodor Anastas Cavallioti, Daniil Moscopoleanlu shi Constantin Ucuta. Tu ahurhitã a secului XIX fura Gheorghe Constantin Roja shi Mihail G. Boiagi. Tu aistu period s-bagã shi manuscriptile anonime di Lituryierlu armãnescu shi Codex Dimonie.

Perioadã dupu Moscopole

alâxire

Easte perioadã cai yine dupu arãspãndire-a Armãnjlor tu multile staturi-a Balcanlui. Ti aistã perioadã lipseashce s-u prezentãm shi situatsia a limbãljei armãnescã, chischinetsãljei tsi ira disrupatã di parte-a limbãljei rumãnescã.

Di aistu period avem cunuscutslji autori: Zicu Araia, Nicola Constantin Batzaria, Constantin Belemace, Mihail Niculescu, Marcu Beza, Ioryi Ceara, Constantin I. Cosmescu, Ioryi Murnu, Nushi Tulliu shi Nicolae Velo.Cãnticlu nai ma cunuscut easte himna-a Armãnjlor "Dimãndarea pãrinteascã" di Constantin Belemace.

Literatura modernã

alâxire

Easte perioada tsi yine dupu cãdeare-a Comunizmolui tu Balcanlu cãndu Armãnlji ahurhirã iara s-dishceaptã cu tsi ahurhi nãolu period a limbãljei sh-a culturãljei armãneascã. Siyura cã perioadã-aistã nu bitiseashce shi nica easte.