Gheorghe Constantin Roja
Gheorghe Constantin Roja (n. 1786 - d. 1847), s-amintã Bituli (Makidunie). Di la 8 anji agiumsi cu pãrintsãlji Timishoara. S-trãdzea ditu unã fumealje di Armãnji moscopoleanji. La 1809, la 23 di anji, Roja, "Yiatru la Spitalu Universitatiljei ungureshtsã di Pesta", tipuseashti Buda: "Mãiestria ghiovãsirii romãneshti cu litere latineshti care sunt literele Romãnilor ceale vechi". Roja ufiliseashti alfabetlu latinu trã limba noastã. Pripuni unã limbã armãneascã, chischinã latinã (cumu va s-facã ma amãnatu I.H. Rădulescu): tu loclu-a zboarãloru gãrtseshtsã s-hibã bãgati atseali latini.
Roja avea ligãturi buni cu-anvitsatslji rumãnji di Transilvania (Sculia Ardeleanã) shi-aestã lu featsi s-minduiascã la amintarea di unã limbã litirarã deadunu trã Armãnji shi Rumãnji. Fu unã utopii: canã limbã nu s-alãsã "adratã" di anvitsats". Roja vrea s-ayuneascã zboarãli slavi ditu limba rumãnã shi s-bagã tu loclu-a loru atseali armãneshtsã, tsi eara latini: "vrut" trã "drag"; "lãndzitu" trã "bolnav"; "dimãndari" trã "poruncã", "cerere".
N. Saramandu tinjiseashti modernitatea a minduiariljei lingvisticã alu Roja shi lu numãseashti structuralistu "avant la lettre". Cu 100 di anji nintea-alu Ferdinand de Saussure, pãrintili-a structuralismului, C-tin Roja azbura di ligãtura anamisa di contsinutu shi expresiuni tu limbã: "Limba i azburarea easti adunarea a zboarãloru cu cari fãtsemu cunuscut alãntoru minduierili-a noasti. Va s-dzãcã, zboarãli suntu seamni a minduieriloru". Roja azburashti shi di haractirlu socialu a limbiloru. Cartea lui ari unu haractiru practicu shi teoreticu. C-tin Roja tipusi Pesta, la 1808 shi anyrãpsearea "Untersuchungen über die Romanier oder sogenannten Wlachen, welche jenseits der Donau wohnen". Cu Roja ahurheashti minarea anyrãpseariljei a limbãljei armãni cu yrami latini. Aestã ahurhitã va s-hibã dusã nãinti cu ma mari hãiri shtiintsificã di Mihail G. Boiagi.
Biblioyrathilj
alâxire- Nico Popnicola: "Arhadzits Armanji tu isturilj".