Constantin Belemace
CONSTANTIN BELEMACE
01.08.1848 - 21.05.1932
Scriitor - trubadur armãnescu
Autor a Himnãljei armãneascã: “Pãrinteascã dimãndari”
CONSTANTIN BELEMACE easti nai ma vecljul scriitor dit literatura armãneascã shi nai ma avdzãtlu poet armãnescu, autor a poeziiljei “Dimãnadri pãrinteascã” ca zghic di dor ninti di piricljul di chireari a limbãljei shi a farãljei armãneascã.
Di bana
Easti faptu pi 1 di augustu anlu 1848, tu hoara armãneasca Muluvishtea, aproapea di Bituli, sum muntili Pelisterea (2600m.). Origina a lui easti di tinjisita familii armãneascã Belemace, a tatu-su Tashcu Belemace eara un di nai ma tinjisitslji bãnãtori tu aestã hoarã. Constantin Belemace, nica di njic, di preftsãlji Armãnj dit hoara, ãnvitsã s-ãngrãpseascã shi s-dghivãseascã gãrtseashti. Idghea ashitsi nica di njic, di pãrintsãlji shi di papãnjlji lu cãnãscu folclorlu armãnescu pit cãntitsli shi pirmifili tsi li asculta cãndu eara ficior, cari li cãnta shi li spunea cu mari hari. Sculia primarã u dipisi tu a lui hoarã natalã, a dupu atsea lalã-su lu lo ãn Beligrad, iu anvitsa tu sculii sãrbeascã. La anlu 1868, s-dutsi tu sculia dishclisã di parti ali Rusii ti alumtãtori ti liberari a populilor balcanitsi sum dominatsia Otomanã. Tu armata sãrbeascã u treatsi shi slujba di armatulã. Ma amãnat, s-dusi Bucureshti, iu lu disfeatsi restoranlu “Machedonia”, loc iu s-aduna intelectualitatea armãneascã dit Romãnii, anamisea di cari Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Margarit, Tashcu Bongu Iliescu shi multsã altsã. La anlu 1873 li ahurheashti cursurli la Facultatea a Sãmtsãlor Apostolj, di iu inshirã multsã ãnvitsats Armãnj, cari ma amãnat lucra pit sculiili armãneshtsã pit Balcanlu tut. La anlu 1893, Belemace, di Bucureshti s-toarnã tu loclu natal, tu hoara Muluvishtea ta s-alumtã ti libertatea natsionalã shi ahurheashti s-lucreadzã ca economistu tu Litseulu armãnescu di Bituli. La anlu 1914, iara s-toarnã napoi Bucureshti, tu Romãnii. La anlu 1916, cãndu Romãnia intrã tu Protlu polim mundial, Constantin Belemace eara acãtsat di armatuladzlji vãrgãreshtsã. Doi anj eara ahapsi ca s-alumta ti cauza armãneascã pi Balcan. Di atsea ispeti multi manuscrisi cu poezii lji eara loati shi pute nu suntu publicati. Dupu polimlu, dit Vãrgãrii, Belemace s-turnã Bituli, ma sculiili armãneshtsã eara anclisi. Pi 21 di mai, anlu 1932, tu a lui hoarã natalã Mulovishtea, ca om aush muri pi ilichii di 84 di anj. Easti angrupat la mirmintsãli armãneshtsã di Bituli.
Publicati cãrtsã shi poezii armãneshtsã:
Constantin Belemace, easti cãnãscut nica ca “Trubadurlu natsional” a Armãnjlor. Marli filolog armãnescu Tachi Papahagi dzatsi ca numa di trubadur lji si deadi di dau ispets: prota, ca tu chirolu cãndu nica nu putea s-zburascã ti unã poezii literarã armãneascã, Belemace u publicã poezia “Cucotlu”, tu “Cartea di alegere” (1887) al Andrei Bagav. Aestã poezii s-lugurseashti ca prota poezii literarã armãneascã, sh-pi ninga atsea tsi singurlu autor dzãtsi ca poezia u avdzã di vãrã moashi. A daua ispeti titsi u amintã numa di trubadur easti ca tu revista “Macedonia” la anlu 1888, Bucureshti, Belemace u publicã multu cãnãscuta poezii “Dimãndarea parinteascã”, cãntic cari tu atsel chiro, niofitsial eara aprucheat ca “Himnã Natsionalã Armãneascã”, cu cari deadi mari contribut ti dishtiptari a conshtintsãljei natsionalã la Armãnjlji. Eara colaborator tu revistili “Almanahlu Macedorumun”, “Macedonia”, “Fratsia ti andriptati”, “Lumina”, publicati di Litseulu di Bituli, a dupu atsea avea coloaborari shi cu revistili “Grai bun” shi “Peninsula Balcanica”.
La anlu 1922 Tachi Papahagi u publicã Antologhia armãneascã iu suntu publicati shi multi poezii al Belemace. Constantin Belemace ari ãngrãpsitã pisti 30 di poezii, publicati tu ma multi revisti. Ãndau di eali, cum suntu: “Aushlu cãrvãnar”, “Picurarlu”, “Un cãntic”, “Toamna tu Arniu”, “Picurarlu cãtrã vruta a lui”, suntu multu cãnãscuti anamisea di armãnamea tutã. Ari angrãpsitã shi alti poezii: Codrughionlu, Curnicea, La munti, Hoara, Titsi caftu mini tãtseari, Cãlgãritsa, Dorlu, Muluvishtea, Albili sh-mushatili shi alti poezii. U ãngrãpsi autobiografia shi easti autor a unãi poemã tu cari ma detal spuni cum tricu tu Vãrgãrii. Tu versurli a lui, poetlu Belemace cãntã ti bana a picurarlor, ti horli armãneshtsã, ginamea a papãnjlor, cu mari dor shi cu mari caimo, fãrã multu chindiseari, ma poezii cutrimburoasi. Poezia a lui di vreari easti discretã, afiritã, ca tutã liricã erotica armãneascã.
Cãnãscutlu publitsistu, scriitor shi criticiar literar, Hristo Candroveanu ti el dzãtsi: “Constantin Belemace armãni un di atselji tsi li bãgarã timeljurli a literaturãljei armãneascã. El easti un di nai ma vrutslji scriitori Armãnj dupu caldura a scrierlor tsi s-amintarã di marea hari ca trubadur popular”.
Tu a lui tinjii, la anlu 1990, Editura Cartea Aromãnã u publicã tutã opera literarã al Constantin Belemace, ashi cum s-aflã la feata al Belemace, Flurica Negrea. Cu fundare-a statilor natsionali pi Balcanlu shi cu fundarea a sutsãtslor armãneshtsã, "Dimãndarea pãrinteascã" al Belemace s-proclãmã ca "Himna" a Armãnjlor”.
Dimãndarea pãrinteascã
alâxire- Pãrinteasca dimãndari
- Nã sprigiurã cu focu mari
- Frats di dadã shi di tatã
- Noi, Armãnji di eta toatã.
- Di sum plocile di murmintsã
- Grescu a noshci bunj pãrintsã:
- Nathimats mãri s'aibã ãn casã
- Cai di limba lui s'alasã
- Cai sh alasã limba lui
- Slu ardã pira focului
- Si s'dirinã yiu pri loc
- Sãi si frigã limba ãn focu.
- Nãs ãn vatra-lj pãrinteascã
- Pi fumealjã snu sh'hãrseascã
- Di fumelãi curunji snu bashi
- Njic ãn leagãn snu ãnfashe.
- Cai fudzi di a lui mumã
- Shi dit pãrinteascã-lj numã
- Fugã'i doara Domnului
- Shi dultseamea somnului!
Puizii
alâxire- Dimãndarea pãrinteascã, Picurarlu, Picurarlu cãtã vruta lui, Toamna tu arnjiu, Unu cãnticu, Aushlu cãrvãnaru, Cãcotlu, Codrughionlu, Curnicea, La munti, Hoara, Ti tsi caftu mini tãtseari, Cãlgãritsa, Pãrearea di arãu, Dorlu, Mulovishtea, Albili sh mushatili.
Publicatsiur
alâxire- Tu "Antologhia armãneascã" al Tache Papahagi dit anlu 1922
- Dimãndarea pãrinteascã – Editura Cartea Aromãnã - 1990
- Константин Белемаче „Автобиографија“ (tradutsire pi limba machedoneascã), Unia ti Culturã-a Armãnjlor dit Machedonia
- Constantin Belemace "Autobiografia" Comuna Armãneascã "Frats Manakia" dit Bitule, 2007