Xenofont Dzindzifi

Xenofont Dzindzifi (idhyea-ashi cunuscut ca: Xenonofon Dzindzif, Raico Jinzifov, Рајко Жинзифов, Райко Жинзифов; Velis, 15 Shcurtu 1839 - 15 Shcurtu 1877, Moscova) — Armãn, cunuscut iluminator machidunescu shi poet. Lucra tu ma multe sferi - fu publitsistu, traducãtor shi adunã folclor popular.

Xenofon Dzindzif

Banã

Aflat tu Velis tu taifa armãneascã elinofila tsi yinea di Moscopole, a tu Velis yinea dit Bitule. Afendu-al Xenofon, Ioan Dzindzifi bitisi facultate di meditsina tu Athina, ma lucra ca dascal gãrtsescu Velis. Ioan ira hilj al Atanas dit Moscopole. Tu Bitule sã-nsurã cu Vãryãrã Maria idhyea-ashi elinofila.

Cu sculia ahurhi Velis, iu afendu-su lucra ca dascal. Tu ahurhita a anlui 1856 Xenofon s-duse s-lucreadzã Pãrleap shi-u agiuta a dascalui Dimitri al Miladin, sh-nãs Armãn di Strug cai cãdzu tu impresia a pan-Slavizmului. Sã-spuse ca numa a lui di Xenofont (Xenofontos) u-alaxi tu Raico sum influentsa a dascalui Dimitri al Miladin, sh-deapoea influentsa al revolutsionerlu vãryãrescu Gheorghi Racovschi. Lucurlu-a lui ca dascal u-dutsea tu cãsãbãlu Chilchis deadun cu Dimitri. Deapoea fudzi Arusie, iu sã-nsimnã ti studie cu agiutorlu a Vãrgãrlor tu Ghimnazie di Herson tu anlu 1857, sh-deapoea pi Facultate di istoria shi filologhia di Moscova. Aclo lucra deadun cu alantsãlji studentsã dit Machidunie, shi lucra ca scriitor, traducãtor shi publitsistu.

Tu Arusie u-apurã Constantin al Miladin, cai u-adutsea tu tsircurle pan-slavistitsi shi atmosfera aruseascã. Dzindzif le-alãsã 18 di-anji a banãljei tu Arusie ca oarfãn shi emigrantu. Tu gazeta di Moscova "Dzua" li-publicР memoriile a lui ti fratslor Miladin tu numirli di 17 Brumar pãnã di 1 Andreu 1862 sum numa "Vilishanlu". Tu Moscova ut anlu 1863 u-publicã unica carte cu poezii a lui, cãcum shi tradutsiri dit limbile aruseascã (Pushchin, Ljermontov, Cãnticlu-a ashcheriljei al Igor), ucraineascã (Cobzar, Taras Shevcenco) shi cehã (Manuscrislu di Cralovodvor). Dupu bitisita-a univerzitatiljei lucrã ca profesor ti limba gãrtseascã veacljã tu unã di ghimnaziile di Moscova. Idhyea-ashi lucra tradutsiri shi publitsisticã shi lucra ti fimiridzli aruseshti shi vãryãreshti dit Constantinopoli.

Lucru

Dzindzif scria cãntits di cai nai ma importantsã sãntu "Boatsea" shi "Pi Pashcile". Scria shi poema "Cãmeashe sãndzãnatã" tsi fu tradusã sh-pi limba armãneascã di partea di Dina Cuvata tu Unia ti culturã-a Armãnjlor dit Machidunie. Poema-aistã inshi tu anlu 1870 tu Braila, Rumãnie. Tu poema sã-zburashce ti tirania a otomanjlor shi bana greao a popului tu Imperia Otomanã. S-mindueashce cã fu scriatã sum influentsa-a poetlui ucrainescu Taras Shevcenco, dupu istora dealihea, iu unã dadã u-purtã tu cãsãbã cãmeashe-a hiljlui a ljei dupu tsi-u vãtãmarã Turtsãlji, shi u-spunea a popului tu uborlu biserichescu.

Bibliografia

Poeme

• Cãmeashe sãndzãnatã

Cãntits

• Boatse
• Ohãrda
• Tsãrãpan (Proseac)
• Plãcãrie - tradutsire
• Eta
• Corbu
• Ti fratlu a mel
• Cãnticlu nicãntat pãn sone
• Pãnã la dada vãryãreascã
• Lucru di poezie
• Ninga arãulu Avardar
• Huryeatã
• Dupu moarte-a N. Ognjanov
• Europeizmul tu Shumen
• Ti yrãmbolu a...
• Biligrad
• Jileare
• Boatse-ascumtã
• Pirister
• Ãntribare shi-apandase
• Lãutãgi tu sutsatã
• Yis
• Plãcãrie
• Tu xeane
• Anjlji tiniri
• Ti xenlu
• Veduvã
• Muabete cu soare
• Insomnia
• Pi Pashcile
• Singurlu ti insunji
• Cãntic
• Iho pãn la cãntãtorlu
• Ti dada-a mea
• Cãsãbã
• Anlu não
• Eshci cãntãtor ninte moartea
• Dimãndare

Pirmifi

• Priimnare