Muzicã armãneascã

Muzicã armãneascã — muzica caracteristicã ti Armãnjlji. Armãnjlji suntu grupã etnicã, rãspãndits pit Balcanlu tut, cari bãneadzã tu Arbinishii, Vãgãrii, Gãrtsii, Machidunii, Romãnii shi Sãrbii.^[1] Muzica armãneascã ari influentsã di muzica di alanti grupi etnitsi pit Balcan, cum easti atsea a Arbinesholr, Vãrgãrlor, Gretslor, Machidonjlji, Romãnjljiji shi altsã. Ma eara, muzica armãneascã, mutritã pit istoria, developã a ljei ahorghea caracteristichi dupu tsi s-aleadzi di alanti janruri di muzicã pi Balcan, a avea influentsã shi pi muzica a populilor cari li adusim aminti.^[2]

Muzica armãneascã nu eara detal studiatã di parti a cerctatorlor, multi ori eara bãgatã tu aumbrã di muzica alãntori grupi etnitsi pi Balcan.^[3] Unã di caracteristichili printsipali a muzicãljei armãneascã easti importantsa a muzicãljei polifonicã (muzicã cu doi icã ma multsã cãntãtori), di ispeti ca muziciarlji armãneshtsã au tendentsii s-cãntã tu grupi.^[4]^[5] Tu cãntarea a muzicãljei polifonicã lipseashti s-tinjiseascã regulili comuni la Armãnjlji. Ca exemplu, totna ari un cãntãtor printsipal cari ahurheashti s-cãntã shi ari rolji di lider, pi armãneashti cãnãscut sum numa "atselu tsi u lja" (cãnticlu). Ari shi a doilu cãntãtor, "atselu tsi u talji", cari ahurheashti s-cãntã diunã oarã dupu cãntãtorlu printsipal, a ari shi alti pozitsii. Muzica monofonicã (muzicã cu un cãntãtor) easti prezentã shi tu muzica armãneascã, shi mutritã pit istorii, easti ma multu analizatã di cãt muzica polifonicã.^[3]

Shi pi ninga atsea tsi easti unic janru muzical, muzica armãneascã ari ma multi variatsii, stiluri shi modusi ti a ljei cãntari cari poati s-clasificheadzã dupu statili tu cari bãneadzã shi cari pot s-ampartã pi ma multi variatsii shi stiluri.^[2] Tu vãrã di subjanrurli a muzicãljei armãneascã scad shi baladi, cãntits ti dansu, cãntits epitsi shi liritsi.^[5]

Azã existeadzã ma multi proecti shi organizatsii culturali cari s-alumtã ti avigljeari a muzicãljei alishtei grupã etnicã. Exemplu easti sutsata sãrbeascã-armãneascã "Lunjina" dit Sãrbii, cari la anlu 2021 publicã ca lucreadzã pi atsea ta-s editeadzã CD-uri cu armãneascã muzicã traditsionalã.^[6] Altu exemplu easti proectului "Avigljearea shi promovarea a traditsiilor a cãntãtorlor a Farsherots Armãnj di Dobrogia", organizt di ma multi organizatsii armãneshtsã tu Romãnii.^[4]

Andau exempli di cãnãscuti numi armãneshtsã, cãntãtori populari icã cãntãtori cari pricad a comunitatiljei armãneascã suntu Eli Fara,^[7] Elena Gheorghe,^[8] Nicos Caracostas,^[9] Toshe Proeschi,^[10] Parashchevi Simacu^[11] shi Adrian Uzum.^[12] Multu importantu cãntic armãnescu easti Dimãndarea pãrinteascã, cari easti himnã a Armãnjlor.^[1] Altu cãntic opular armãnescu easti cãnticlu traditsional Di la Aminciu pãnã la Amarea.^[13]

Referentsã

[:0-1] 1,0 ^1,1 The ethnicity of Aromanians after 1990: the identity of a minority that behaves like a majority

[:1-2] 2,0 ^2,1 Muzika tradicionale arumune: Kulturë e lashtë e vendeve të Gadishullit të Ballkanit dhe gjithë Europës Juglindore

[:2-3] 3,0 ^3,1 "Multipart singing among the Aromanians (Vlachs)". European Voices I: Multipart singing in the Balkans and the Mediterranean

[:4-4] 4,0 ^4,1 VIDEO Muzica aromânilor este unică în lume. Cum sună cântecele polifonice impresionante cântate în cor de bărbați

[:5-5] 5,0 ^5,1 Considerations regarding the ethno-cultural identity of the Aromanians in Dobrogea

[6] Српско-цинцарско друштво "Луњина" чува језик и традицију "народа без отаџбине"

[7] Eli Fara, mysafire speciale në festivalin "Fantana di Malma"

[8] De Ziua Aromânilor, Elena Gheorghe face spectacolul "Lunâ Albâ" la Sala Palatului

[9] Οι Αρμάνοι μουσικοί των Τρικάλων από τον Ασπροπόταμο μέχρι το Μαλακάσι

[10] Единаесет години без Тоше

[11] "Cdo shekull Vëllezër"!

[12] A murit Adrian Uzum. Cântărețul de muzică armânească avea 37 de ani

[13] Vlachica: Mountaintops Above a Stormy Sea of Contending Empires

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]