Frãndzã suntu lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã esu di-tu truplu di earbã, lilici etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cadu earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi potu s-ufiliseascã energia a soarilui. Sinonimi: frundzã, foalji.

Frãndzã

Frãndzã2 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã)Modificare

1: cumatã di carti ti scriari; cumatã dit-un lucru (ca vilendza, bunãoatã) tsi sh-u-adutsi ca unã acoalã; carti, coalã, acoalã;

2: acoala cu cari suntu fapti cãrtsãli (librili, vivlia); filã, padzinã;

3: acoali mãri di carti, ligati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã tipusiti hãbãrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timiridã, fimiridã, gazetã, dzuar;

(expr:)

1: s-alãxeashti frãndza = s-alãxescu lucrili, s-alãxeashti catastisea, chirolu;

2: tornu frãndza = nj-alãxescu mintea, pãrearea; alas (agãrshescu) atseali tsi s-featsirã sh-trag calea nãinti)

{ro: foaie de hîrtie; foaie (pagină) de caRTE/ziar}

Frãndzili suntu maxusi trã clorofilâ.

Tipuri di frãndzãModificare

  1. frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã di-tu ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) di-tu unu singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
  2. frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
  3. frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;

Tu populuModificare

S-dzãtsi cã vãrnu taljie frãndzã a cãnjiljor cãndu nu fatsi tsiva di hãiri.Format:Citation needed

BibliografieModificare

  • Dicționarlu alu Tiberius Cunia

Tu frândza aestâ ari textu di-tu Dicționarlu alu Tiberius Cunia, ți lu scriă fârâ ndrepturi di autoru.