Frândzâ

Frândzâ suntu lucrili verdzâ (ca nâști acoali ńiț, multi ori lundzi icâ arucutoasi) ți crescu pri lumâchili di arburi (icâ esu di-tu truplu di earbâ, lilici etc., ți treamburâ cându li bati vimtu, ți s-usucâ ș-cadu earna) ș-cu cari arburľi (erghili, lilicili) adiľi și potu s-ufiliseascâ energia a soarilui. Sinonimi: frundzâ, foaľi.


Frãndzã2 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã)Modificare

1: cumatã di carti ti scriari; cumatã dit-un lucru (ca vilendza, bunãoatã) tsi sh-u-adutsi ca unã acoalã; carti, coalã, acoalã;

2: acoala cu cari suntu fapti cãrtsãli (librili, vivlia); filã, padzinã;

3: acoali mãri di carti, ligati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã tipusiti hãbãrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timiridã, fimiridã, gazetã, dzuar;

(expr:)

1: s-alãxeashti frãndza = s-alãxescu lucrili, s-alãxeashti catastisea, chirolu;

2: tornu frãndza = nj-alãxescu mintea, pãrearea; alas (agãrshescu) atseali tsi s-featsirã sh-trag calea nãinti)

{ro: foaie de hîrtie; foaie (pagină) de caRTE/ziar}

Frândzili suntu maxusi trâ clorofilâ.

Tipuri di frândzâModificare

  1. frândzâ compusă – frândzâ ma mari, adratâ di-tu ma multi frândzâ ma ńiț, ți pârńescu (i) di-tu unu singur loc icâ (ii) di pri unâ ńicâ lumâchițâ (axâ);
  2. frândzâ palmatâ – frândzâ ți ș-aduți ca palma di la mâna omlui;
  3. frândzâ uvalâ – frândzâ sprilungâ, arucutoasâ, ți ș-u-aduți cu oulu di gâľinâ;

Tu populuModificare

S-dzâți câ vârnu taľie frândzâ a câńiľor cându nu fați țiva di hâiri.Format:Citation needed

BibliografieModificare

  • Dicționarlu alu Tiberius Cunia

Tu frândza aestâ ari textu di-tu Dicționarlu alu Tiberius Cunia, ți lu scriă fârâ ndrepturi di autoru.