Numi ti Armãnjlji
Are ãndao nume ti Armãnjlji tsi s-ufilizeascã pi Balcanlu, cai sãntu autonome (ca Armãn) shi exonime (ca Vlah).
Armãn alâxire
Numile Armãn/Arumãn, idhyea ca român/rumân (Rumãn, Mucãn icã Vãlãhut), yin direct di la latinica Romanus ("Roman") tsi s-apruche dupu alãxerli di limba. Un di caracteristichile a limbãljei armãneascã easte cã di ninte-a zborlor di zãrtsinã latinicheascã s-bagã "a" (tsi s-dzãtse a-protetic).
Tu Gãrtsie s-ufilizeascã arumãni shi armãni. Unã formã cama veacljã di "rumãn", s-aflã tu seculu XIX tu cãntitsle populare di Gãrtsie. Tu Arbinishie, nai ma multu s-ufilizeascã forma rrãmãnji, shi cãtivãrãoarã shi formile rumãnji shi romãnji.
Forma pi limbile dit Ascãpitatã ca: "Aromanian", "Aromunisch" etc., ira adrate di parte-a lingvistului ghirmãnescu Gustav Weigand tu anlu1894/1895 to replace terms such as "Macedonian Vlachs" or "Macedo-Romanians".
Vlah alâxire
Vlah ira un termin tsi s-ufilizea tu Balcanlu dit Eta Medievalã, ca exonim di zãrtsinã ghirmãneascã (Walha) ti tutili populi romanitsi dit reghionlu, ma tora s-ufilizeashce sade ti Armvnjlji shi Meglenitslji, shi Romãnjlji dit Sãrbie cai tu contextu istoric s-dzãcã Vlasi. Pi limba turtseascã s-dzãtse Ulah, a pi limba arbinisheascã - Vllah.
Gretslji ufilizescu shi numa "Cutsovlahos" ("Armãn shcljop"; gãtseashce: κουτσόβλαχος, cu litere latine: koutsóvlahos, plural: κουτσόβλαχοι, koutsóvlahoi). Ãnvitsatlu grec Asterios I. Cucudis mindueashce cã terminlu cãrteashce Armãnjlji. Arhiepiscoplu di Athina Spiridon Vlahos ãlj dzãsea pi politiceanlu Alexandros Svolos cã "itsido dzãse pi Armãnjlji Cutsovlahos, singur easte scriitor shcljop".[1]
Machedo-Romãn alâxire
Machedo-Romãn (macedo-român, tsi yine di "Machedonia" shi "Rumãn") easte forma adratã di linvgishtsãlji shi etnolodzlji moderni ca analoghie cu alantile limbe romanitse a Balcanlui: daco-rumãneascã (icã limba rumãneascã) tu Dacia, Istroromãneascã dit Istria, Meglenitã dit Meglenia. Sh-pi ningã atsea tsi s-ufilizeashce multu, forma easte niuidisitã cã Armãnjlji bãneadzã pit Balcanlu tut, sh-nu mash Machidunia.
Machedon alâxire
Una di numile traditsionale a Armãnjlor tu reghionlu di Machidunie ira Machedonji. Multu s-ufilizeashce tu Rumãnie.[2]
Tsintsar alâxire
Nica unã numã ti Armãnjlji tsi s-ufilizeashce nai ma multu tu vãsiliile slavonitsi ca Sãrghia shi Vurgaria easte tsintsar sh-tu Ungaria cincár tsi yine di-atsea cã Armãnjlji lji-dzãc sonurle ce /tʃe/ shi ci /tʃi/ ca tse /tse/ shi tsi /tsi/. Ala, are nica unã teorie tsi dzãtse cã aistã numã yine di-atsea cum Armãnlji u-dzãc numirlu 5 /tsintsi/, tsi are zãrtsinã tu a tsintsilea leghione romaneascã tsi yinirã pi Balcanlu cãndu u-bitisirã slujba tu armatã. Varianta arbinisheascã a numãljei easte "xinxarë" /dzi'ndzarə/.
Alante nume alâxire
- cioban – "picurar", numa tsi u-uflizeascã vãrã di Turtsãlji, cãcum sh-di Arbineshlji, ma cama multu s-ufilizeascã "vllah" shi rëmër
- rëmër, "Roman", zbor arbinishescu tsi yine di "Romanus".
Fãntãnji alâxire
- ↑ Koukoudes, Asterios I. (2001). Οι Βεργιάνοι Βλάχοι και οι Αρβανιτόβλάχοι της Κεντρικής Μακεδονίας. Studies on the Vlachs (Xitãxeri ti Armãnjlji) (pi limba gãrtseascã). Tom 4. Zitros Publications. fr. 32.
- ↑ Unirea Basarabiei şi a Bucovinei cu România 1917–1918. Documente. Antologie de Ion Calafeteanu şi Viorica-Pompilia Moisuc, Chişinău, 1995, fr. 151–154, Harea, Vasile. Basarabia pe drumul unirii, București 1995, pp. 250–251.
Bibliografia alâxire
- Capidan, Theodor (1932) Aromânii. Dialectul aromân, Academia Română.
- Trifon, N. (2005) "The Aromanians, a people on the move ".