Grigore Leșe
Grigore Leșe (n. 20-li di Shcurtu 1954, Stoiceni, Maramureș) easti unu cunuscutu cãntãtoru di muzicã popularã romãneascã di-tu a Lãpushului, Romãnia.
U bitisi Academia di Muzicã „Gheorghe Dima”, di-tu Cluj-Napoca, Facultatea di Interpretari (Fagotu), azã hiindalui yiatru tu Muzicã shi profesoru asociatu a Facultãtsiljei di Literi (Gramati), Universitatea Bucureshti shi a Universitãtsiljei di Muzicã Bucureshti. Cãntã cãntitsi veclji, cari yinu di-tu folcloru autenticu, di-alihea, a zonãljei shi trã evenimentili multu maxusi tu bana a unui omu. Grigore Leșe cãntã shi la ma multi halati muzicali.
Grigore Leșe shi fãrshirotsli di Cogealac
alâxireTu 17-li di Yizmãciunu 2011, Grigore Leșe furnisi albumlu Grigore Leșe shi aromãnii fãrsherotsi – Muzici strãvechi, iu ari cãntatã armãneshtsã polifonice — „cãntitsili cu e” – cu unu grupu di cãntãtori fãrsherotsi di hoara Cogealac, judetsul Custantsa, Romãnie, pi cari lu-aflã 2007 tu Dobrogea, tu chirolu canda adra unu documentaru.[1]
Ma nghiosu s-aflã niscãnti titluri di plãsãri muzicali (cãntitsi cari nu-s ari adratã vãrãoarã ninti):
- Cântec despre Bucovina[1] (Cãnticu trã Bucovina)
- Cântec în lemn – toacă (Cãnticu tu lemnu – toacã)
- Când m-o făcut mama-n lume (Cãndu mi amintã muma tu lumi)
- Cântec pe înserat – din tilincă (Cãnticu pi nsiratu – di-tu tilincã [unã soe di fluearã])
- Horea miresii (Corlu a mãiresãljei)
- Miorița
- Nistrule, apă vioară (Nistruli, apã yioarã)
- Nu-i lumină nicări (Nu-i lunjinã iuva)
- O, Marie, frumos nume! (O, Marie, mushatã numã!)
Discografie
alâxire- Cântec Pastoral [Cãnticu picurãrescu] (1996)
- Cântece de Cătănie [Cãntitsi di aschirlãchi]
- Horile Vieții [Corurili a Banãljei]
- Așteptând Crăciunul [Ashtiptãndalui Cãrciunlu]
- Hori din Țara Lăpușului [Coruri di-tu a Lãpushlui]
Cãrtsã tipusiti
alâxire- Acum știu cine sunt. Însemnări și aduceri aminte, Editura Humanitas, 2013 [2]
Premii
alâxire- Pe deal la Teleormănel 1982
- Maria Tănase 1988
- Festivalul Doinei 1984
Premii shi distinctsii
alâxirePreshedintele Romãniei Ion Iliescu lji da alu Grigore Leșe la 10-li di Andreu 2004 Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, „trã contributsiili aleapti tu activitatea artisticã shi culturalã di-tu statu a nostru, trã promovarea civilizatsiljei shi a isturiiljei romãneshti”. [3]
Referintse
alâxire- ↑ Grigore Leșe shi aromãnii fãrsherotsi 28-li di Avgustu 2014
- ↑ „Amintirile“ lui Grigore Leșe, lansate la Târgul de Carte Gaudeamus, 20 noiembrie 2013, Corina Zorzor, Adevărul, accesat la 6 ianuarie 2014
- ↑ Decretul nr. 1094 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decorații, text publicat în Monitorul Oficial nr. 1177 din 13 decembrie 2004.
Izvuri di nafoarã
alâxire- http://www.grigorelese.com
- site oficial
- TVR Cultural - La Porțile Ceriului, realizator Grigore Leșe. CV. Palmares
- Biografie
- Muzica Populara
- Grigore Lese - de la Atena, la Tarlisua, Corina Pavel, Formula AS - anlu 2004, numirlul 635
- Grigore Lese si farserotii din Cogealac, Corina Pavel, Formula AS - anlu 2007, numirlul 790
- Grigore Lese - Cantec pentru tatal plecat, Corina Pavel, Formula AS - anlu 2011, numirlul 977
Interviuri
- Imparatul horelor, Formula AS - anlu 2003, numirlul 595
- VIDEO Grigore Leșe: „Am fost numit nebun, bețiv, curvar“, 25 noiembrie 2010, Raluca Moisă, Adevărul
- VIDEO Grigore Leșe : „Trebuie să cântăm puțin și bine“, 24 noiembrie 2009, Sînziana Boaru, Adevărul
- Confesiunea unui mare artist, 2 august 2011, Daniel Tomescu, Ziarul Lumina
- Interviu cu Grigore Lese, 24 iulie 2012, Stelian Gomboș, CrestinOrtodox.ro
- Cu Grigore Lese, de Pasti, in Țara Lapusului, Corina Pavel, Formula AS - anlu 2007, numirlul 761
- Grigore Lese - "Sa mai umblam si dupa suflet, nu doar dupa bani", Corina Pavel, Formula AS - anlu 2010, numirlul 900
- Cu GRIGORE LESE, despre amintiri, doruri si sarbatori, Corina Pavel, Formula AS - anlu 2010, numirlul 923
- GRIGORE LESE, Delia Hanzelik, Formula AS - anlu 2011, numirlul 968
Articulu aestu trâ unu omu nicâ easti tu ahurhiri și lipseaști s-hibâ cama prilucratu.