Vasile Barba

alâxire

Vasile Barba (Armãn): 15.02.1918 – 20.10.2007

Muljeari: Caterina Barba (Ghermanã)

Profesii: profesor univerzitar shi alumtator ti cauza armãneascã

1984 – fundator shi prezidentu a « Uniunea trã limba shi cultura armãneascã - ULCA», Fraiburg, Ghermanii

1985 – fundator a revistãljei « Zborlu armãnescu »

1986, 1987 – organizator a daulor Cursuri ti limba armãneascã

1985, 1988, 1993, 1996, 1999 – organizator a tsintsilor Congresi ali ULCA

1995 – li fundã “Tsentrul european ti studii armãneshtsã, shi “Biblioteca armãneascã”.

1997 – autor a documentului « Recomandari 1333 », pitricut pãnã la Consiliulu ali Europa

MOTO : UNÃ BANÃ – UNÃ IDEI, TUTÃ BANÃ MASH TI ARMÃNAMI

S-pari ca ma naua istorii a Armãnjlor ahurheashti cu numa Vasile Barba. Ma, cari easti Vasile Barba?!

Vasile Barba easti faptu pi 15 di shcurtu anlu 1918, tu hoara Livãdzs dit muntsãlji Paicu, tu R.Gãrtsia. Dadã-sa eara Maria Pala, a tatu-su Gheorghe Barba cari eara dascal la sculia romãneascã di Livãdz. La anlu 1926 vini Romãnia, deadun cu familia a lui iu ficiorlji ahurhirã s-ãnveatsã sculii.

Vasile Barba easti persoana, cari tu ma naua istorii armãneascã diznãu u actuelizã ãntribarea armãneascã shi cu lucurlu a lui shi cu activitãtsli deadi mari contributsii ti dishtiptari a sentimentului armãnescu.

Di bana

alâxire

Prof.d-r.Vasile Barba dipisi Facultati di ãndreptu, Bucureshti – Romãnia. Dishclisi fabricã ti prilucrari a lemnului, cari anlu 1949 eara natsionalizatã di comunishtsãlji. Ãndoi anj lucra tu sfera di finansii, a dupu atsea, aproapea 30 di anj lucra cã profesor univerzitar Brashov – Romãnia. La anlu 1983 dit Romãnii, deadun cu nicuchira a lui Caterina Barba (Ghermanã dupu origina cari ghini u zburashti limba arãneascã) fudzi tu Ghermanii, iu ahurhi unã altã banã. Idghil an eara cãlisit s-hibã profesor oaspi la Univerzitatea di Fraiburg-Germanii, iu armasi pãnã tu soni, anlu 2007.

Activitãts armãneshtsã

alâxire

D-ul Vasile Barba, tu cãsãbãlu Brashov, tu Romãnii, lu fundã ansamblu folcloric ti prezentari a folclorlui armãnescu. Tu anjlji 1976-1977 adrã una ploaci pi grailu armãnescu, pi cari Armãnj retsita poezii shi pãrãvulii armãneshtsã. Anlu 1977, Brashov, domnul Barba, ari scriatã un shcurtu textu tu cari eara bãgat planlu actsion, tsi lipseashti s-bagã tu practicã, ti ascãparea a identitatiljei armãneascã, ica s-cãfta ãndrepturi polititsi (pricunushtearea a Armãnjlor ca mileti tu Ex-Yugoslavia, Arbinushia, Vurgãria shi Grãtsia).  Di Europa shi UNESCO,  ti Armãnjlji eara cãftat agiutor ti ãndrepturli culturali shi atsea: ciasuri pi limba armãneascã tu sculii, bãsearicã pi grailu armãnescu, izini ti editari fimiridz shi fundari sutsats armãneshtsã. Textul prota eara tipusit Milano, la anlu 1978, a deapoea, eara tipusit di Zahu Panã, tu Americhii pi armãneashti. La anlu 1980, unã variantã alushtui textu eara pitricut la sutsata "Trã Armãnami" di Parijlji, cumãndusita di Iancu Perifan, (bunlu sotsu a domnului V.Barba). La anlu 1981, domnul Vasile Barba, aestu  textu lu pitricu la Natsiunili Uniti. Tuti aesti acti culturali priadusirã Vasili Barba s-armãnã cãnuscut nu mash tu isturia a Armãnamiljei, ma shi ca om politic, diplomat, cari deadi mari contributsii ti a lui Farã armãneascã shi ti avigljeari di chireari a limbãljei armãneascã. La anlu 1982, deadun cu nicuchira a lui editarã carti cu poezii shi prozã scriati pi armãneashti shi pi ghermãneashti.  

Cu ideili progresivi ti armãnamea, la anlu 1984 tu Ghermanii u fundã revista "Zborlu a Nostru", a la anlu 1985 u fundã Uniunea trã limba shi cultura armãneascã. Cu angajmanlu a dpmnului Vasile Barba eara tipusiti shi ma multi cãrtsã armãneshtsã. Cu scupo s-nu chearã limba armãneascã, la anlu 1986, Fraiburg, ca prezidentu la ULCA lu organizã protlu cursu ti limba armãneascã, a a doilea cursu eara organizat Bon la anlu 1987.    

Tu Ghermanii s-tsãnurã shi tsintsi Congresi ãndreapti di ULCA: anlu 1985 Mannheim, shi tu anjlji 1988, 1993, 1996 shi 1999, Fraiburg. La anlu 1988 ULCA amintã un mari ãndreptu ti Armãnjlji: limba armãneascã eara ofitsial pricãnãscutã ca limbã latinã. La anlu 1995 ninga Univerzitatea “Albert Ludwig” di Fraiburg d-l Barba lu fundã “Tsentrul european ti studii armãneshtsã, shi “Biblioteca armãneascã”.

Ma, nai ma marea contributsii shi nai ma marli amintatic al pof.dr.Vasile Barba eara initsiativa ti aprucheari a unui documentu di partea a comunitatiljei internatsionalã, documentu cu cari va s-pricãnoascã ãndrepturli a Armãnjlor. Dupu angajmanlu intenziv shi colaborarea cu Armãnjlji dit tuti stati iu ari ma mari contsentratsii di Armãnj, aestã idei a d-lui Vasile Barba s-realizã shi tu paraxã. Ashitsi pi 24 di ciarshar, anlu 1997, cu sustsãniri shi agiutor di deputatlu catalan Luis Maria de Puci, Consiliulu ali Europa, lu apruche documentul “Recomandari 1333”, documentu cu cari la si garantseadzã andrepturli fundamentali a Armãnjlor, andrepturi cari lji pricad a cafi unui om.

Tuti aesti eara realizati cu agiutor al Vasile Barba shi ULCA. Cu tuti aesti tsi li adrã, Vasile Barba u amintã vrearea shi tinjia a armãnamiljei. Valoarea a lui eara atsea tsi shtea s-li dishclidã cãljurli shi s-u bagã problema armãneascã pit prizma modernã europeanã di azã, shi cã nu s-alãsã cana oarã di scupolu a lui: s-alumtã s-nu chearã Fara armãneascã. Ti atsea nai ma marea tinjii tsi poati s-lji pricadã, easti tinjiseari ca nai ma mari lider a Armãnjlor cari s-alumta ti problema armãneascã, a niscãntsã activishtsã Armãnj dzãc ca VASILE BARBA easti pãrintili a armãnamiljei, vãsiljelu a armãnamiljei.    

Ca mari Armãn, alumtator ti cauza armãneascã, numa a domnului Vasile Barba va s-armãnã ti totna scriatã tu istoria a Armãnjlor, ca personã cari fãrã fricã, cu mari dor shi vreari cãtrã armãnamea lji dishclidea cãljurli ti pricunushtearea a identitatiljei armãneascã. Ashitsi ca tu chirolu di azã multi di cãljurli suntu dishclisi, a pi atseali cãljuri ahurhirã s-imnã tiniri Armãnj cari va lu adavgã lucurlu tsi lu anchisi domnul Barba. S-pistipsim ca unã dzuã dimãndarea alui dit sonti "S-zburãm armãneashti"- va s-hibã realitati, va s-yinã chirolu cãndu Armãnjlji nu va s-lipseascã s-alumtã ti a lor identitati, cã lumea va s-ãnveatsa sh-va s-shtibã cari suntu Armãnjlji.