Spiru Lambru icã Spiridon Lambros easti faptu tu anlu 1851, tu Kerkyra, a muri tu anlu 1919, Athina. Familia a lui aveca veclji arãdãtsinã anamisa di Armanjlji dit Epir. Spiru Lambru li featsi studili Athena.

Dupu tsi apsolvã la univerzitetlu di Athena s-dusi sã spetsializeadzã ti istorii tu Berlin shi tu Laiptsig iu lu apãrã shi ducturatlu. Dupu atsea ira aleptu ira aleptu ti profesor ti istorii la univerzitetlu di Athena shi dupu niheam chiro shi rector la idyiul univerzitet, anamisa di anjlji 1904 — 1905 shi 1911-1912. Ca profesor la univerzitetlu din Athena (1875 — 1917) multu s-afirmã pisti lectsiili rigoroasi shi sshintifitsi tsi li tsãnea dininti a studentsãlor ca shi cu talentul a lui tsi lu avea. Dit anlu 1904 — 1917 ira redactor a revistãljei „Neon Ellenomnemon” - tu cari publicã multi studii dit isturii.

Ari publicatã cama multi monografii di istorii ca shi studii dit istoria culturalã. Vasilie Diamandi, Amincianlu tu publicatsia-a lui Armanjlji din Peninsula Balcanicã (Bucureshti, 1938) spuni câ bibliografia al Spiru Lambru s-aflã publicatã tu revista Ipirotica Hronica din Ianina shi tu cataloglu editat di partea al G. Haritachi sum numa „Catalogos ton dimosievmaton P. Labru i Spiru Lambru tematathonaton everhicata”. Lipseashti s-hibã adusã aminti cã operã al Spiru Lambru ira multu instruitã shi di partea- a personilor armaneashti.

Printsipala operã al Spiru Lambru easti Istoria a li Garstii, scriatã tu shasi tomuri, cari easti publicatã tu Athena, tu anjji 1886 — 1908.

Spiru Lambru ira shi om di politicã tu anlji 1916 — 1917, cãndu agiumsi shi pãnã premier a li Gartsii.

Biblioyrathilj

alâxire
  • Nico Popnicola: "Arhadzits armanji tu isturia".