Pistea ti Makedonji
Naima multsãi Makedonji ditu lumi suntu Crishtinji, ma ari sh unu numir njicu tsi suntu pistimenji a Islamolui.
Makedonji Crishtinji
alâxire
- Makedonji suntu Protlu Lao Crishtinatu ditu Evropa (prota mnjeari crishtinatã iasti Lidia, di isnafi makedonã)[1]. Evangheliili lã furã pãrãstãsiti di Apostol Pavlu (Maxus tu cãsãbadzlj Filipi, Sãrunã sh Veria, tu anji 50-60 dupu Hristolu).
- Makedonji di ninti di anji 50-70 dupu Hristo, iarau poligami (un mascul avea ma multi nveasti) sh politeishtsã (pistipseau tu ma multsã dzei). Ma dupu tsi furã crishtinats tsãnurã analtu Hlambura Ncrutsiatã a Hristolui pãn tu dzua di adzã.
- Afendi a nostu tsi eshtsã tu tseru
- S ayiseascã numa tauã
- Yie amirãria tauã
- S adarã vrearea tauã
- Cumu tu tseru ashi sh pisti locu
- Cumu ndzeanã ashi sh npadi
- Pãnea a noastã atsea di daima
- Dãnu a nauã cathi dzuuã
- Sh nã iarta cãbãtsli a noasti
- Cumu sh noi irtãmu atsilor tsi nã cãbãtisescu
- Sh nu nã du pi noi tu pirazmo
- Ma aveaghinã di iehtrul atselu lailu
- Ca a tauã iasti tinjia anamea sh pirifanjea tu aiestã amirãrie
- Tora di daima sh tu ieta ietilor.
- Aminu (ashi s hibã).
Makedonji Muslimanji
alâxire
Noturi
alâxire- ↑ Naua Clirunumilj a Hristolui - "Epistolili alu Pavlu cãtã Filipenji, Tesalonikanji sh Corintenji"
- ↑ Naua Clirunumilj a Hristolui; Editura ali Academia Makedonã; 2020; Thessalonike.