Nushi Tulliu
NUSHI TULLIU
(1872 - 1941)
Poet armãnescu
Di bana
NUSHI TULLIU easti-amintãt tu hoara armãneascã Avdela (tu Gãrtsii), la anlu 1872. Dupu dipisearea a sculiiljei primarã Clisura shi Litseulu romãnescu Bituli, un an lucra ca dascal Ianina shi dupu atsea s-dusi Bucureshti, iu s-ãngrãpsi la Facultatea di literi. Dupu dipisearea a studiilor, la anlu 1899, Nushi Tulliu s-turnã tu Gãrtsii shi doi anj eara revizor scular pit sculiili romãneshtsã tu Epir shi Tesalia. Dupu atsea, iara s-turnã tu Romãnii, iu ãndoi anj lucra ca jurnalistu. Di aclo, calea lu dusi tu Ghermanii iu shidzu shcurtu chiro, ma dupu atsea iara s-turnã tu Gãrtsii iu diznãu lucra tu sculiili romãneshtsã ca inspector scular.
Scriari pi armãneashti
Chirolu tut, Nushi Tulliu ãngrãpsea shi publica poezii shi njits istorii pi limba armãneascã shi atsea tu revistili literari dit atsel chiro. Pi ninga atsea ãngrãpsi shi un njic roman sum titlul: “Mirmintsã fãrã crutsi”.
Tachi Papahagi cari li adunã poeziili shi istoriili al Nushi Tulliu, shi li publicã, prota tu “Antologhia armãneascã”, di la anlu 1922, a dupu atsea tu cartea “Poezii” di la anlu 1926, spuni ca Nushi Tulliu easti nai ma marli poet liric Armãn. Tu anjlji dit soni, unã parti di a lui poezii shi istorii suntu publicati di parti al Hristo Candroveanu tu cãrtsãli: “Antologhia liricã armãneascã” di la anlu 1975, shi “Antologhia di proza armãneascã” di la anlu 1977.
“Poeziili ãngrãpsitã di Nushi Tulliu suntu ghini plichisiti shi uidisiti, multi ori shutsãti shi yixiti, cu njitsli hãlãts cu cari el intrã ahãndos pãnã tu suflitlu a Armãnamiljei”, s-dzãtsi tu editsia dit soni a cartiljei sum titlul “Poezii” di Nushi Tulliu, cari easti editatã la anlu 1989, di parti a Editurãljei Cartea Aromãnã, Siracuza, tu Statili Uniti ali America. Mash cu dau dzeaditi, ,masturlãchea al Nushi Tulliu u nãstreatsi tut atsea tsi Armãnamea, cu tutã a ljei yitsrãlji u chiluiashti tu dauli mileniumi di existari, shi u adarã s-lutseascã cã margaritari. Cãndã u-mutreshtsã di nanaparti, cartea a lui s-pari ca unã Sãmtã carti, la cari nu pots nitsi s-shcurtedz nitsi s-adavdzã. Itsi textu s-adavdzã – va s-aleagã, itsi textu s-ascots, va s-ducheascã guvã. Tema a poeziilor easti diferentã. Nushi Tulliu ãngrãpseashti ti tut tsi s-fãtsea tu bana a Armãnjlor: ti haraua, ti plãngul, ti moarti, ti vãtãmari, ti vreari, ti xeani, muntsãlji, featili daileani, ti ãnveastili mãrãnghisiti, ti canticlu a puljlor, ti mailu shi primuveara, ti polim, ti furi, shi ti multi alti lucri cari lji tritsea pit minti. Cãnta Nushi Tulliu ti tut tsi vidzurã oclji shi avdzãrã ureaclji, ti tut ti tsi lji plãmsirã oclji shi lji si ãnfãrmãcã suflitlu a lui. Nushi Tulliu shi cãndu cãnta, tu nai ma marea harau, videa un suptsãri hir di plãngu, ma sh-cãndu plãndzea, plãndzea cu zboarã ahãndoasi, ca plãndzea di ponlu cari lju dinjica suflitlu a lui. Tu un momentu plãndzi cu muntsãlji cãndu armãn ponjlji dupu tsi fug Armãnjlji tu arniu, altã turlii plãndzi cu picurarlji cãndu sh-cher cupiili di oi, shi altã turlii plãndzi ti vãrã funico la Armãnjlji.
Nushi Tulliu s-aflã largu di acasã, ca multsã a lui sots, ca multsã Armãnj cari s-dutsea tu xeani, fudzea di la vatra shi alãga ti mãshcãturã di pãni, s-u ascapã bana. Ma, shi aclo, iu eara largu, mintea lji eara la atselji tsi armasirã acasã.
Nushi Tulliu muri la anlu 1941, shi nu bãnã ta s-veadã ca poeziili a lui u vidzurã lunjina a dzuãljei.
PLÃNGUL A ARMÃNJLOR
Oi-lele shi oi-bobo,
plãngu oclji di un cãimo,
plãndzi sh-inima-nj did or,
ca birbiilu dit nior;
Cã anlu aestu multu arãu,
nã lo vetea Dumidzã,
nã lo turmili di oi,
o, ca vai, ca vai di noi!
Cãtrã iu s-nirdzem noi nu shtim,
nu putem di aoa s-fudzim,
cã him corghi sh-dispuljeats,
oi-lele, Armãnj mãrats…!
Njel tu arnjiu nu azghearã dut,
jilos plãndzi arnjiulu tut!
Plãngu sh-lailji Fãrshirots,
cu Armãnjlji alantsã tots,
cã nu au oi trã s-bagã stãnj,
zghilescu muntsãlji sh-lailji cãnj,
cã nu avdu cloputi shi flueri,
tsi mash sushciri di muljeri,
tsi nu au pãni trã ficiori
nitsi cãt pulj cãlãtori…
Picurarlji plãngu di dor,
oi-bobo pri dorlu a lor!
Plãngu ca oili fãrã di njelj,
tsi s-adarã shcrets di elji?
Nu au nitsi noatinj, ni barbets,
ti ljea njilã pri iu tsi s-trets,
cãndu vedz ca cãmpul tut
dispuljeat armasi dut,
di cupiili tsi-l umplea
cãndu dit muntsã dipunea.
Cãti aleapsim, li hãrzim,
oh, gileplu ta s-pãltim,
sh-mash cãrlidzili nã aveam,
oi-lele, cãtrã iu s-nirdzeam?
Va s-inshim cu furlji tots,
s-nã fãtsem cu cuclu sots,
shi ca shcretlu atsel di cuc,
tsi pi dãrmili di nuc,
sh-plãndzi dorlu ãnvirinat
va s-plãndzem di tru hicat
laili turmi tsi chirum
oi-bobo, pãnã murim…!
Operi
alâxire- Poezii; vol. I, 1926, 142 р.
- In muntii Pindului, 1907
- Golgota neamului, 1927
- Murmintsã fãrã Crutsi, „Ecoul Macedoniei“; 1993, Editura Cartea Aromãnã.