Matilda Caragiu Marioțeanu

Bioyrafie

alâxire

Matilda Caragiu Mariotseanu: sora a marlii actoru ditu Rumãnia, Toma Caragiu; s amintã 20 Alunaru 1927 Hrupishti, Makedonia, Gãrtsia ditu pãrintsã macedo-vlahi. Fumealja fu colonizatã tu anlu 1928 tu hoara Sãnsãlar, cãsãbãlu Durustor; furã refugiatsã tu 1940 pritu chirearea cadrilaterlui cãtã Vãryãria; Namisa di 1940-1941 bãnã la Oltenitsa, 1941-1944 Bacãu; 1944-1947 Ploieshti sh ditu 1947 tu Bucureshci. S isusi la 15 Agustu 1953 cu Constantin Mariotseanu sh ari unã featã Mihaela, mãrtatã Niro, tsi bãneadzã New York City, N.Y. USA (redactor celnic la FIMIRIDA di Modã Daily, New York City).

Tinjisita Matilda Caragiu s asteasi ditu banã tu anlu 2009, Romãnia.

Activitetu

alâxire
  • Sculia primarã tu hoara Sãnsãlar shi cãsãbãlu Silistra (1933-1938)
  • Liceulu teoreticu tu cãsãbadzlji Silistra (1938-1940), Bacãu (1941-1944), Ploiesti (1944-1947);
  • Facultetlu di Yrami i Filosothilj/ Filoloyilj/ limba sh literatura (yramatura)Rumãnã, Universitetlu di Bucureshci (1947-1951);
  • Licentsa (Alunaru 1947) cu teza "Influentsa Daco-Romanã asupra graiului unei familii aromãne din Republica Populara Romãnã.

Titluri

alâxire
  • Doctoru tu shtearea filoloyicã cu teza "Fona-morfologie aromãnã".
  • Membru corespondentu ali Academia Romãnã, 12 Brumaru 1993.
  • Mmbru corespondentu ali "Societe de Langue et de Litterature wallonnes", Belgia, 2000.
  • Membru titularu ali Academia Romãnã, 8 Brumaru 2004.

Gradi didactitsi

alâxire
  • 1950-1951, preparator.
  • 1950-1958, asistentu.
  • 1958-1968, lectoru.
  • 1968- conferentsiaru (pana tu arada pensielj 1982)
  • Titlu di "Profesor Universitar Onorific" ti largu i di anami activitetu didacticu i stiintsificu dizvãrtitu la catedra, durusitu di Senatul Universitãtii din Bucuresti, 1 Xumedru 1999.

Activitetu Didacticu

alâxire
Tu Rumãnia (idyiul locu pãn tu arada pensielj)
  • Cursuri i Semanarii di:
Isturia limbãelj romãni (latinitetlu ditu apiritã) sh a limbaelj mucãneascã (daco-romãnã literarã).
  • Dialectoloyie romãnã (ndzeana sh mpadi di Dunã) sh teoreticã.
  • Yramaticã istoricã
  • Limba Romãnã Contemporanã
  • Yramatica comparatã a limbiloru Romanitsi.
  • Limba Romãnã ti xenji.
Cursuri i Seminarii la "Cursurile de varã" de la Sinaia andreapti cathi anu di Universitetlu di Bucureshci.
  • Ixameni di admiteri la ma multi Faculteti, adrati cathi anu.
  • Gradi Didactitsi I (misurati 70) durusiti a dascalloru di Liceu ditu Rumãnia.
Tu xeani:
  • 1970-1973, profesor cãlisitu la Universitetlu di Salzburg, Avstria la "Institut fur romanische pholologie". Pãrãstãsii: cursu practicu di limba romãnã, isturia limbaelj romãni, dialectoloyilj romãnã, seminaru spetsialu di gheograthilj lingvisticã.
  • 1983, "Sommersemester", la Universitetlu ditu Frankfurt am Main, Ghirmãnia. Pãrãstãsii: cursu practicu di limba romãnã, varietetlu limbãelj romãni- maxus aromãna; tipoloyilj romanicã.

Premia, Diploma, Ordini

alâxire
Premia:
  • Premia "Ministerlui Invatamantului"pi anlu 1962 ti lucrarea tu volum "Liturghier aromãnesc. Un manuscris anonim inedit".
  • Premia "Timotei Cipariu" ali Academia Romãnã pi anlu 1975 ti lucrarea tu volum "Compendiu de dialectologie romãnã (nord- shi sud-dunareana).
  • Premia "George Murnu" durusitã di "Fundatia Culturalã Magazin Istoric" ti volumul I ditu "Dictsionar Aromãn (Macedo-Vlah), DIARO" 1997.
  • Premia "Teohar Mihadash" durusitã di "Fundatsia Cultural Shtiintsificã Andrei Shaguna", "ti tutã activitatea dipusã ti aromanisticã- lingvisticã shi literaturã- shi ti alumtarea sh frimitarea a ei fãrã acumtinu tas nu chearã, ma s-creascã sh si tinjiseascã, limba ei di mumã, Constantsa, 28.08.1998.
  • Premia Constantin Belimace, durusitã di Sutsata Anyrãpsitorloru i Artishtsãloru Armãnji ditu Machidunia, cu furnjia Festivalui Internationalu di puizilj Armãna, Scopia, 16-17 2004.
Diploma:
  • EHREN URKUNDE/"Diploma di tinjilj shi Premia ti lingvisticã ti niacumtinatlu activitetu didacticu i shciintsificu cai adusi una mari contributsiuni ti cãnushtearea, tsãnearea sh crishtearea a limbãljei sh a culturãljei armãni" durusitã di Unia ti Cultura Armãna di Freiburg la 19.09.1987.
  • Diploma di membru di tinjilj sh Medalia (fluria)"Mitropolitul Andrei, Baron de Shaguna", la 120 anji di la alinarea la tseru a Marlii Romãnu, durusitã di Fundatia "Andrei Shaguna", Constanta.
  • "Diploma of Exellence", durusitã di Radio Romania International, la 23.03.1999 ti Promovarea Culturii Aromãne.
  • "Diploma di tinjilj "Marian Papahagi", durusitã di Fundatsia CUZA VODA shi MUZEUL LITERATURII ROMãNE, la 24.03.1999.
  • "Diploma di Excelentsa" cu medalia (fluria di asimi) de argint durusitã di Fundatsia Culturalã ANDREI SAGUNA "Pentru distinsa contributie la revigorarea romãnitatii balcanice si in semn de aleasa pretuire pentru remarcabila Dumneavoastra personalitate" la 22.08.2003.
Ordini:
  • "Ordinul National "PENTRU MERIT" in grad de Comandor" durusitu pitu Decreta numirlu 521 di Prezidentul ali Romãnia, Emil Constantinescu, di dzua natsionalã ali Romãnia, luni, 18 andreu 2000.

Cuvendi tu xeani

alâxire
  • 1965- Universitetlu di Varshovia, Polonia (Colocviu, Comunicare)
  • 1966- Universitetlu di Viena, Avstria (participare, Colocviul de fonologie)
  • 1966- Universitetili ditu Beligrad, Zagreb, Zadar, tricuta Yugoslavia(conferinte)
  • 1969- Universitetlu ditu Mdina, Malta (Congresul Atlasului Lingvistic Mediteranean, comunicare)
  • 1969- Universitetili di Copenhaga sh Aarhus,Danemarca, sh Lund, Suedia, (conferinte)
  • 1970- Universitetlu di Freiburg, Germania (doua conferinte)
  • 1971- Universitetili ditu Heidelberg, Frankfurt am Main si Mainz, Germania (conferinte)
  • 1972- Universitetlu di Freiburg, Germania (comunicare)
  • 1974- Universitetlu di Groningen, Olanda (masa rotunda, Colocviul de lingvistica Functionala)
  • 1983- Universitetlu di Toronto, Canada (conferinta)
  • 1983- Universitetili ditu Napoli, Roma, sh Padova, Italia (conferinte si un seminar)
  • 1987- Universitetlu di Freiburg, Germania (comunicare, Colocviul Romanistilor Germani)
  • 1988- Universitetlu di Freiburg, Germania (comunicare si un seminar, Al doilea congres al Aromanilor)
  • 1989- Association Internationale des Etudes Sud-Est Europeennes (AIESEE), al VI-lea Congres, Sofia, Bulgaria (comunicare).
  • 1991- Rescontr Anternassional de Studi an sla Lenga e la Leteratura piemonteisa, al VIII-lea Congres, Alba, Piemont, Italia (comunicare).

Ti Armanami

alâxire

Matilda Caragiu Mariotseanu - Armãnji i Armãna tu Sinidisea Chirolui di Adzã [1]

Sboarãli ditu soni ditu aiestã carti, ali tinjisita Matilda Caragiu ti armãnami:

  • Armãnji (Makedo-Vlahii) i limba lor di dadã bãneadzã adzã sh di dauã njii di anji.
  • Armãnji bãneadzã di daima la Notu di Dunã.
  • Armãna iasti limba di dadã a armãnjiloru, tsi la da sinidisea etnolingvisticã.
  • Armãna iasti unu "dialectu" istoric di unu chiro veclju ditu isturia limbãelj romãni (ali strã-romãni).

P.S.: Aiesti turlii a limbãelj strã-romãni suntu numãsiti tu lingvistica romãneascã i romanicã "dialecti" [daco-romãn, istro-romãn, macedo-romãn shi megleno-romãn]. Antribarea cai s bagã sh s bãgã iasti "a curi dialecti?". Apandisea iasti mash unã: "ali strã-romanã", cã ditu itsi turlie di mutreari , limba asburatã di romanji Notu di Dunã nu iasti unã variatsiuni ali daco-romãna, sh atsei tsi u asburãscu limba armãna armasirã la Notu di Dunã. Prublema shadi cum dzãsi tu un cadru teoretic Eugenio Cosheriu, "au de-la du structuralime", manclo di xitãcsearea istoricã strictã; opozitsia limbã istoricã-limbã functionalã" scoati tu padi cã unã limbã istoricã (strã-romãnã tu catandisea noastã di tora) nu iasti unu sistemu omoghenu. Ama cathi unã ditu aiesti catastasi ali strãromãni imnã ca sistemi omogheni.

  • Armãnji potu tas armãnã tu banã mash pitu limba lor di dadã! Fãr aiestu certificatu di amintari, di mãni nu mata putem s asburãmu di armãnji!



Unu Dodecaloyu a Armãnjiloru icã 12 alihi ti nisurpari, istoritsi i actuali, ti armãnji i limba loru

alâxire

Motto: Datslj alu Cezar atseali tsi suntu alu Cezar, sh alu Dumidzã atseali tsi suntu alu Dumidzã (Matei, XXII, 21)


  • Armãnji (makedo-vlahii) i limba loru di dadã bãneadzã adzã sh di dauã njii di anji.

Bash ti atsea s asburashti di ei ditu ieta X, ti atsea lã si xitãcseashti di 200 anji limba, iasti comparatã cu alti; ti atsea s anyrãpseahti literaturã pi armãna sh ti armãnji, s tipusescu fimiridi, s adarã emisiunji pi armãnã sh ti armãnji; ti atsea s andregu congrese a armãnjloru (sh cãtse nu? Itsi grupu, arãdãpsitu pi itsi criteriu, poa su adarã: grupuri relighioasi s andãmusescu tu Congresi Internatsionali).


  • Armãnji suntu di totna la Notu di Dunã (simitsa lor fitursi tu Balcanu).

Nãshi continueadzã populli evropeani ditu apiritã tsi furã romanizati (machedonji/ grets/ tracianji/ iliri) icã colonizati di romanji (cum s hibã tsiva di miletea SLAVA tu chirolu aiestu). Latina ari asimilatã unã parti ditu aiesti limbi autohtoni. Aiestu protsesu s dizvãrti pi unu locu largu i compactu tsi s tindi namisa di Carpati di Nordu sh pãn tu Notu di Balcanu. Pi aiestu locu s amintã vecljul popul romanu, s dzãtsemu unitaru tu ahurhitã (pãn tu ietili VII_IX), maxus mutrinda limba.


  • Veaclja limba romãnã (strãromãnã/romãnã comunã/ primitivã/ protoromãnã) asburãtã pi aiestu locu iara unã limbã unitarã.

Ama avea dgheafurali reghionali, ti furnjia sumstraturloru sh trasaturlor caracteristitsi a latinãelj asburati di romanji tsi vinirã aua.


  • Unitatea loclui iu s asbura romãna comunã fu ampãrtsãtã di inearea SLAVloru namisa di Dunã sh Balcanu

Una parti di populatsiunea veacli romaneascã fu desnatsionalizatã sh alta parti fu pimtã cãtã Njiadza-Noapti/Ascapitatã/Notu. Iu s-agiumsi: PATRU grupi veclj di romanji, alãxits tu imnatlu a ietilor ashi: Romanji ditu Nordul ali Dunã icã Daco-romãnji (bãnãtorlj ditu Dacia), Aromanji (Macedo-Vlahii, numa tsi minduiescu cã iasti naima uidisitã ti furnjia cã nu ari romãnji nord-dunãreni pi loclu iu bãneaza armãnji/rãmãnji-remenji), ama vlahi ari ti atsea cã ashi suntu numãsits di xenji di anvãrliga tuts romanji ditu Nordu shi Sudu (Notu) ali Dunã), Meglenitslji (Megleno Romanii- Vlahii, multu aprucheats di armãnji), ditu Agrul Meglen, la Nordu di Sãrunã (Thessalonike), sh Istrienji (istro-romanii/ vlahii), ditu Peninsula Istria.


  • Veaclja limbã romãnã s ampãrtsã tu aiesti 4 variatsiuni di adzã.

Tu tsi mutreashti limba, multsã di lingvishtsã aproachi existentsa di un trunchiu comunu, "romãna comunã" tsi continueadzã sh adzã tu atseali 4 variatsiuni ali alishtei limbã comunã cai suntu: "romãna" (daco-romãna/ v(a)laha), limba natsionalã/literarã ali Romãnia, aromãna (macedo-vlaha), megleno-romãna (variatsiuni ali aromãna) sh istro-romãna (vlaha) asburatã tu penisnsula istria. Lingvishtsãi numãsira aiesti variatsiuni "dialecti" ali lambãelj veaclj romãni (nu daco-romãna). Mini dzacu cã aua iasti sborlu mash di definitio nominis sh nu di definitio rei. Romãna comunã iasti unã limbã ISTORICA, tsi ari un adjectivu tsi potu slu ufiliseascã tuti limbili asburãti di "romanji" (vlahii) ditu Nordu sh ditu Sudu, cari suntu dialecti istoritsi a limbãelj romãni comuni. Ama, tu alta turlie di mutreari, cathiunã ditu aiesti limbi iasti unã limbã functsionalã tsi lipseashti s imna ashitsi.

  • Armãna iasti limba di dadã a armãnjiloru, tsi lã amintã sinidisea loru etnolingvisticã.

Cu aiestã limba s achicãsescu namisa di ei, di ieti. Iasti atsea tsi lã amintã "la dimension de l'homogenite donnee par l'alterite du langage, comme le dit Coseriu, en principe". "Alterite" s achicãseashti auatsi "le fait d'etre autre, caractere de ce qui est autre". Aiestã va dzãcã cã itsi armãnu, maca ari limba lui, ducheashti tu craturli balcanitsi cã alantsã suntu xenji (arbineshi, grets, varyari/slavi, turtsa). Aiestã calitati di limba lã da dikiul di tsitati, tas hibã ufilisitã iutsido tu fumealj, tu bãsearicã, tu literaturã shi ashi ma nclo. Istoricu, iasi unã variatsiuni a romãnaelj comuni (sh nu a romãnaelj, cã aiestã iasti limba functsionalã atsilor di la Nordu di Dunã). Aiestã limbã romãnã comunã iasti unã etapã istoricã di cai avemu ananghi anda vremu s asburama di clirunoamili ali latinãelj ditu apiritã, ditu nordu sh sudlu ali Duna.


  • Existã dauã turlii di armãnji: a. "autohtoni" sh b. "diaspora".

Armanji tsi baneadzã tu Balcanu (Gãrtsia, Arbinishia, ex-Yugoslavia, Vãryãria) suntu autohtoni aua di anda s amintarã (ca popul neo-latin). Armãnji ditu Diaspora suntu atsei tsi baneadzã iutsido tu lumi. (Evropa sh aua intrã sh Romãnia, Americhia, Avstralia sh ashi ma nclo).


  • Lipseashti s adrãmu dgheafurauã namisa di armãnji "autohtoni" sh atsei ditu "diaspora".

Armanji ditu Balcanu suntu cama psãnji di alanti milets sh potu sãshi caftã dikiunji tsi lã si pricadu, maca voru. Minduita meauã iasti cã itsi misticari di nafoarã vas adarã mash znjii anamisa di etniili ditu aiesti craturi. Romãnia, dzãcu mini, lipseashti snu adarã idghea alatusi di la 1864, anda bãgarã tu sculii limba romãnã (daco-romãnã) sh armanji nu anvitsau tsiva di isturia a loru sh di personalitãstli sh cultura a loru, cacum ni di limba loru. Cratul romãnu poati slj andrupascã pi armãnji, maca voru, cu cãrtsã, dascali icã preftsã, ama aieshtsã ominji prota lipseashti su asburascã ghini limba armãneascã sh shibã grits/aprucheats di armanji di aclo!. Romãnji ditu Sudu nu tsãnu gheograficu di romãnismul Nord-Dunarean, ama istoric, pitu numa sh limbã. Ashi cã Romãnia nu ari ti tsi smeasticã tu aiestu protesu. Sadari idghea minari culturalã di la 1864 vas agiungã la nali ancãceri multu periculoase.


  • Statutlu armãnjiloru ditu diaspora (Romãnia- altu iuva) ari particularitetili a lui.

Armãnji ditu itsi cratu, maca voru, sh adarã sutsati shi s arãdãpseascã ca minoriteti tash amintã dikiul tsi lã si pricadi. Armãnji tsi bãneadzã tu Rumania, dupu minduita meau, au altã catastisi. Nãshi aleapsirã tas inã aua, nui pimsi canã. Ti atsea dzãcu cã, unã minoritati armãneasca legalã tu Romãnia, adzã, iasti naima mari cicãrdãseari a isturiei contemporani.


  • Numa armãnjiloru lipseashti shibã "armãnji" i "machedo-vlahi".

Sã shtie cã tuts romanji, Nordu- sh Sudu- di Dunã, ãshi dzãcu cu unu zboru tsi lu continueadzã pi latinescul ROMANUS. Shtimu cã tuts xenji lj numãsirã pi tuts romanji vlahi ( tuti turliili). Altsã lj numãsira pi armãnji MACEDO_ROMÃNJI. Mini minduiescu cã aiestã numã iasti cicãrdãsitã, sh ti atsea vas alegu MACEDO_VLAH, numa tsi nã u deadi sh Mihail Boiagi afendi ali yramatica makedonovlaha. Aiestã numã iasti limbidã ti armãnji. Ashitsi nu vas achicãseascã macedo-slavi tsi sh adrarã numa di "makedonji". Ti atsea minduiescu mini cã naima uidisitã numa iasti Macedo-Vlah .


  • Armãnji suntu cristinji ortodocshi.


  • Armãnji (macedo-vlahii) lipseashti s aibã mash unu scupo: sãshi aveaglj sh sãshi mutã ma analtu limba di dadã sh adetsli a loru.
  1. Matilda Caragiu Mariotseanu: "Armãnji i Armãna tu Sinidisea Chirolui di Adzã", Academia Romãnã, Bucureshti, Brumaru 2006

Izvuri di Nuntru

alâxire

Izvuri di Nafoarã

alâxire

Biblioyrathilj

alâxire

Matilda Caragiu Mariotseanu

  • Aromanii si Aromana in Constiinta Contemporana" editura Academiei Romane, Bucuresti, noiembrie-2006.
  • The Aromanians and the Aromanian Language in Contemporary Consciousness.
  • Les Aroumains et L'Aroumain dans la Conscience Contemporaine.
  • Armãnji i Limba Armãnã tu Sinidisea Chirolui di Adzã.
  • Mediafax:Academicianul Matilda Caragiu Marioteanu a decedat