Jana Mihailova
JANA MIHAILOVA
Redactor la TVM
Faptã: 15.04.1970, Shtip
Pãrintsa: Nicola Costov, Haida Costova
Mãrtatã ti Atso Mihailov – biznismen
Feati: Elena Mihailova, Marija Mihailova
Sculii primarã: „Tosho Arsov“ – Shtip
Sculii di mesi: Litseu „Slavcio Stoimenschi“ - Shtip
Sculii univerzitarã: „Facultati ti shtiintsã di politica“ - politicolog ti relatsii internatsionali, diploma di la anlu 1993, ãn Beligrad
Master: „Univerzitatea Alju Chiril shi Metodi“ di Scopia, la „Facultatea ti economii“ shi „Institutlu ti economii“ - Maghistru ti shtintsã economicã
Tema a masterlui: „Influentsa a factorilor culturologhitsi ti aprucheari companii cari va s-reclameadzã, cu actsentu pi Televizia Machiduneascã“ – aprir, anlu 2015
Lucru
2008 – Redactor a Redactsiiljei armãneascã di la Televizia Machiduneascã
1996-2008-Vitse-redactor a Redactsiiljei armãneascã di la Televizia Machiduneascã
1993-1996 – Jurnalistã, conducator tu Redactsia armãneascã di la TVM
2011-2018 – Membru a Consiliulu ti Andamasili culturali shi di shtintsã – “Dzatsi dzãli di Republica di Crushuva”
2010-2016 – Unã di autoarili a Cãrtsãlor ti “Limba shi cultura a Armãnjlor” di la clasa III pãnã la clasa IX.
Colaborari tu revisti, mediumi electronitsi, tradutsiri etc.
2007-2012 – Reporter – colaborator la TV Radio Makedonia, Bucureshti, Romãnia
2008-2009 – Colaborator la Radio Sidnei, Australia, ti emisiili pi limba armãneascã
2006-2007 – Colaborator, autor a texturlor tu revista armãneascã “ARMÃNAMEA” di Bucureshti, Romãnia (columni ti situatsia tu cari s-aflã Armãnjlji tu RM)
2002 – Colaborator, autor a texturlor ti folclorlu armãnescu tu revista armãneascã “Armãnamea bilten” di Shtip
2002– Traducator shi lector pi limba armãneascã
Publicati cãrtsã
Unã di autoarili a cãrtsãlor “Limba shi cultura a Armãnjlor” di la clasa III – IX:
1. “Limba shi cultura a Armãnjlor”, Scopia, 2010, carti ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã ti clasa III (tu sculiili primari), ãngrãpsiti pi limba armãneascã, editor – Ministeriatlu ti educatsii shi shtiintsã ali Republica Machidunia;
2. “Limba shi cultura a Armãnjlor”, Scopia, 2010, carti ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã ti clasa IV (tu sculiili primari), ãngrãpsiti pi limba armãneascã, editor – Ministeriatlu ti educatsii shi shtiintsã ali Republica Machidunia;
3. “Limba shi cultura a Armãnjlor”, Scopia, 2010, carti ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã ti clasa V (tu sculiili primari), ãngrãpsiti pi limba armãneascã, editor – Ministeriatlu ti educatsii shi shtiintsã ali Republica Machidunia;
4. “Limba shi cultura a Armãnjlor”, Scopia, 2011, carti ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã ti clasa VI (tu sculiili primari), ãngrãpsiti pi limba armãneascã, editor – Ministeriatlu ti educatsii shi shtiintsã ali Republica Machidunia;
5. “Limba shi cultura a Armãnjlor”, Scopia, 2016, carti ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã ti clasa VII (tu sculiili primari), ãngrãpsiti pi limba armãneascã, editor – Ministeriatlu ti educatsii shi shtiintsã ali Republica Machidunia;
6. “Limba shi cultura a Armãnjlor”, Scopia, 2016, carti ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã ti clasa VIII (tu sculiili primari), ãngrãpsiti pi limba armãneascã, editor – Ministeriatlu ti educatsii shi shtiintsã ali Republica Machidunia;
7. “Limba shi cultura a Armãnjlor”, Scopia, 2016, carti ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã ti clasa IX (tu sculiili primari), ãngrãpsiti pi limba armãneascã, editor – Ministeriatlu ti educatsii shi shtiintsã ali Republica Machidunia.
Unã di autoarili a Manualilor ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã ti adultsã:
1. “Dghivãsim, ãngrãpsim, armãneashti zburãm”, Scopia, anlu 2012, manual ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã ca examen optsional la Facultatea ti filologhii di la Univerzitatea “Alju Chiril shi Metodi” di Scopia, (tipusit pi limba armãneascã), editori: Maria Nicolova shi m-r.Iana Mihailova (Proectul eara finansat privat).
2. “Dghivãsim, ãngrãpsim, armãneashti zburãm”, Scopia, anlu 2019, Prota parti - manual bilingval: machidunescu-armãnescu, ti adultsã, ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã (tipusitã pi limba machiduneascã shi pi limba armãneascã, editori: Maria Nicolova shi m-r.Iana Mihailova di la sutsata armãneascã INTEGRA NAU! Proectul easti finansat di UE shi Aghentsia ti realizari a ãndrepturlor a comunitãtslor (ARÃC).
3. “Dghivãsim, ãngrãpsim, armãneashti zburãm”, Scopia, anlu 2021, A daua parti - manual bilingval: machidunescu-armãnescu, ti adultsã, ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã (tipusitã pi limba machiduneascã shi pi limba armãneascã, editori: Maria Nicolova shi m-r.Iana Mihailova di la sutsata armãneascã INTEGRA NAU! Proectul easti finansat di ARÃC
Alti cãrtsã
- “100 di anj di proclamarea a Printsipatlui armãnescu Pindus shi 100 di anj di deportarea a Armãnjlor” – Scopia, anlu 2017, materiali di la Simpoziumlu internatsional tsãnut pi 13.05.2017, (tipusiti pi limba armãneascã shi pi limba machiduneascã), editor: Sutsata INTEGRA NAU, redactori: M-r.Iana Mihailova shi Maria Nicolova
- Deportarea a Armãnjlor dit Machidunia di Dat – pirmituseashti Dimitar Mihailovschi Cusizic (Barba), di la pagina 205-220 (Textul lu ãndreapsi m-r.Iana Mihailova)
Tradutsiri shi lecturã
1. Reghistrari a populatsiiljei – 2002; 2. Armãnamea bilten (trei numiri) meslu brumar, anlu 2002, sutsata a Armãnjlor “Santa Dzurdzu” di Shtip; 3. Sculii ti democratii, meslu shcurtu, anlu 2003, SOROS, Ambasada ali Britanii shi Institutlu ti democratii, solidaritati shi sotsietati tsivilã; 4. Platformã tsivilã ti irinji shi stabilitati - Analizã shi monitoring a Programãljei a Guvernului tu protili 100 di dzãli, meslu martsu, anlu 2003, SOROS, Guvernul ali Britanii shi Ministeriatlu ti lucãrli externi di Fondul ti azãptãseari a conflictilor; 5. Nom ti alumtari contra coruptsia, meslu alunar, anlu 2003, SOROS, Initsiativã ti andriptati a dishclisãljei sotsietati shi Initsiativã ti developari a pistusiniljei tu RM; 6. Prioriteti contra prioriteti – meslu august, anlu 2003, SOROS shi Guvernul ali Britani; 7. Flaeri a Sutsatãljei Halcia al Brova di Cumanova, meslu shcurtu, anlu 2004; 8. Sector ti developari a politsiiljei, meslu shcurtu, anlu 2004, OBSE, Misia di Scopia; 9. Nom ti delicti ali RM, meslu martsu, anlu 2005, SOROS, Initsiativã ti andriptati a dishclisãljei sotsietati shi Initsiativã ti developari a pistusiniljei tu RM; 10. Flaeri contra coruptsia, meslu andreu, anlu 2005, SOROS, Initsiativã ti andriptati a dishclisãljei sotsietati shi Initsiativã ti developari a pistusiniljei tu RM; 11. Azãptãseari a coruptsiiljei, Conventsia tsivilã ti coruptsii shi andreptul obligatsion machidunescu, meslu andreu, anlu 2005, SOROS, Initsiativã ti andriptati a dishclisãljei sotsietati shi Initsiativã ti developari a pistusiniljei tu RM; 12. Reghistrari a economiiljei agrarã, meslu martsu, anlu 2007, Institutsia ti statisticã di stat; 13. Campanji ti tinjiseari a andreptului ali OBSE, meslu august, anlu 2007, OBSE 14. Psihologhia tu comertsia tu conditsii di tranzitsii, meslu andreu, anlu 2007, Institutsia di stat ti proprietati industrial; 15. Anvitsãm ti UE, fundamental a UE, meslu andreu, anlu 2007, Secretariat ti ãntribãri europeani, Guvernul ali RM; 16. Shi Soarli easti steau – Broshurã a UE, meslu yianar, anlu 2008, Secretariat ti ãntribãri europeani, Guvernul ali RM; 17. Tradutsiri simultanã di limba machiduneascã pi limba armãneascã shi invers, meslu ximedru, anlu 2008, SOROS; 18. Forshpan ti alidzerli, meslu martsu, anlu 2009. Tu organizatsii ali UNDP, programa ti developari a Natsiunilor Uniti; 19. Natsãrt Declaratsii ti MK tu UE shi NATO, anlu 2010, SOROS; 20. Situatsia shi problemili tu educatsia a fumeljlor cari priced a comunitatiljei armãneascã tu sculia primarã tu Republica Machidunia, meslu yianar, anlu 2010 – Ministeriat ti educatsii shi shtiintsã ali Republica Machidunia, Directsia ti developari shi niintari a educatsiiljei pi limbili a comunitãtslor etnitsi; 21. Jgljoati cãtrã educatsia integrate tu sistemlu educative ali RM, meslu ximedru, anlu 2010, Ministeriat ti educatsii shi shtiintsã ali RM; 22. Manual ti azãptãseari shi apurari di discriminari tu sistemlu educative tu Republica Machidunia, meslu yianar, anlu 2011, Ministeriat ti educatsii shi shtiintsã; 23. Reghistrari a populatsiiljei, nicuchiratili shi apartamenturli tu Republica Machidunia, meslu shcurtu, anlu 2011, Institutsia ti statisticã di stat; 24. Manual ti implementatsii efectivã a Nomlui ti azãptãseari shi apurari di discriminari, meslu ciarshar, anlu 2011 – Initsiativa tsivilã ti posibilitãts egali “Axes egal”, Scopia, Ministeriat ti lucru shi politicã sotsialã; 25. Publicatsii: Realizari a andrepturlor a ma njitslor comunitãts tu Republica Machidunia, practichi, mehanizmi shi apurari, meslu andreu, anlu 2012, ARÃC shi OBSE; 26. Publicatsii: Implementatsii a andreptului a partitsipatsiiljei efectivã a comunitãtslor tu bana culturalã, meslu andreu, anlu 2013, ARÃC shi OBSE 27. Nom ti azãptãseari shi apurari di discriminari, meslu yizmãciunj, anlu 2013, OBSE; 28. Comisii ti azãptãseari di discriminari, meslu brumar, anlu 2013, OBSE 29. Analizã ti ãndrepturli shi informarea ti comunitãtsli etnitsi tu sfera di mediumili ali Republica Machidunia, meslu brumar, anlu 2014, ARÃC shi OBSE; 30. Realizari shi apurari a andrepturlor a comunitãtslor etnitsi pi nivel local, meslu brumar, anlu 2014, ARÃC shi OBSE; 31. Raportu di analiza a situatsiiljei cu organizatsiili tsivili cari lucreadzã pi activitãtsli ligati cu realizari a niintariljei shi apurarea a andrepturlor atselor cari pricad a comunitãtslor, meslu brumar, anlu 2014, ARÃC shi OBSE; 32. Analizã ti realizari a nomlui ti niintari shi apurari a andrepturlor atselor cari priced a comunitãtslor cari suntu ma niheam di 20% di populatsia totalã, meslu andreu, anlu 2015, ARÃC shi OBSE; 33. Andrepturli a victimilor a delictilor, meslu ximedru, anlu 2016, OBSE; 34. Un votator, un vot, meslu brumar, anlu 2016, OBSE; 35. Tini aledz – andreptul easti a tãl, anlu 2018, Programa ti informari shi comunicatsii (UE ti alidzerli); 36. Un votator-un vot, meslu yizmãciunj, anlu 2018 (SEK) 37. Nom ti apurari a minoritãtslor natsionali tu Arbinishii, meslu ximedru, anlu 2018; 38. Reghistrari a populatsiiljei, nicuchirata shi apartamenturli tu Republica Machidunia, anlu 2021, Institutsia ti statistica di stat; 39. Partitsipari tu campanja ti Reghistrarea 2021, tu organizatsii ali ARÃC.
Premii, sertificati shi treninzi
- 2002 – Premii ti nai ma bun textu la Festivalu ti nali componati cãntits pi armãneashti “Fãntãnã di malãmã”, anlu 2002
- 2009 – Premii internatsionalã OM A ANLUI ti nai ma bunã emisii documentarã shi ti activitãtsli intenzivi ligati cu Fara armãneascã, di la Fondatsia “Bana armãneascã” di Bucureshti, Romãnia.
- 7.09.2018 – Sertificat ti achicãseari, zburari, angrãpseari shi dghivãseari a limbãljei armãneascã (nivel C2), di la “Dishclisã Univerzitati tsivilã ti anvitsari ti eternitati – “Cocio Ratsin” di Scopia;
- Meslu Mai, anlu 1996 – cursuri pi limba armãneascã, Crushuva, tu organizatsii a “Ligãljei a Armãnjlor dit Machidunii”, cu sustsãniri di la Ministeriatlu ti educatsii shi shtiintsã ali RM;
- Tu meslu andreu, anlu 2011 – Struga,- Cursuri pi limba armãneascã, tu organizatsii a Ministeriatlui ti educatsii shi shtiintsã ali RM – Directsia ti developari shi niintari a educatsiiljei pi limbili a comunitãtslor etnitsi;
- Di la anlu 2002 – experientsã ca traducator ofitsial pi limba armãneascã.
- Tradustiri di limba armãneascã pi limba machiduneascã shi inverz, tradutsiri simultanã, consecutivã, lectorari shi andridzeari texturi.
Organizari activitãts armãneshtsã
2016 – Fundari a Sutsatãljei ti ãndrepturi shi humanitati INTEGRA NAU
1. Simpozium cu ucazi 100 di anj di deportarea a Armãnjlor shi 100 di anj di fundarea a protlui Printsipat armãnescu PIND (mai, anlu 2017)
2. Ansimnari a dzuãljei internatsionalã a limbãljei di dada (meslu shcurtu, anlu 2018)
3. Campu di vearã ti cultura armãneascã – Ohãrda, meslu ciarshar, anlu 2018
4. Campu di veara ti cultura armãneascã – Ohãrda, mslu ciarshar, anlu 2019
5. Campu di veara ti cultura armãneascã – Ohãrda, meslu alunar, anlu 2022
6. Sustsãniri ti organizari a Seminarlui ti trening a dascaljlor pi limba armãneascã, Ohãrda (yizmãciunj, anlu 2018)
7. Partitsipari la Debata publicã ti Nomlu ti niintari a andrepturlor a comunitãtslor sum 20% (brumar, anlu 2018)
8. Partitsipari la Saemlu ti Organizatsii niguvernamentali cu ucazi a Dzuãljei internatsionalã a voluntarizmului – andreu, anlu 2018
9. Partitsipari la Conferentsia cu ucazi 20 anj di ansimnari a Contractului di Ohãrda
Membru tu sutsati di literaturã ica alti sutsati
- Membrã a Asotsiatsiiljei a jurnalishtsãlor ali RM
- Membrã a Sindicatlui independentu a jurnalishtsãlor shi lãcrãtorlji tu mediumili
- Unã di fundãtoarili shi Prezidentã actualã a Sutsatãljei armãneascã INTEGRA NAU di Scopia
- Findator shi ex-prezidentã a Activlui a muljerlor Armãni di la sutsata Mandra di Scopia
Limbi
Armãneashti-limba di dadã
Machiduneashti, sãrbeashti, frantsuzeashti shi anglicheashti
Partitsipari tu proecti
2011-2014 – Membrã a Comitetlui organization ti ãnsimnari a Dzuãljei Natsionalã a Armãnjlor 23 di mai
2012 – Initsiator shi realizator a ideiljei ti ãnvitsari a limbãljei armãneascã la “Facultatea ti filologhii” di Scopia.
1988 – Partitsipari tu proectul “FREE BALCAN”, finansat di SOROS shi Consiliulu ti radiodifuzii
1992 – Facultati ti shiintsã di politicã – ãn Beligrad: Partitsipari tu proectu organizat di parti a “Institutlui ti studii polititsi”