Cozara
Cozara easti munti tu partea di nord-ascapitatlu ali Republica Srpsca, Bosna shi Hertsegovina.
Cozara easti lungã 70 di km shi largã 20 pãnã di 30 di km. Anvãrligatã easti cu aruurli Sava du partea di nord, Vrbas tu partea di dat, Sana tu partea di sud, Una tu partea di ascapitat shi Gomienitsa. Nai ma analtã chipitã ali Cozara easti Lisina (978 di metri di nivelu pisti amarea). Cozara s-lundzeashti di nordascapitat-suddatlu tu reon iu acatsã 7 comuni: Novi Grad, Costainitsa, Cozarsca Dubitsa, Gradishca, Lactashi, Banja Luca shi Priyedor.
Relief
alâxireRelievlu a cafi unui reghion easti rezultat a morfoghenezãljei a lui, ma exact functsionarea a endoghenilor shi a egzoghenilor protsesi gheomorfologhitsi. Cozara easti munti adrat di insulã a curi relief fundamental tectonic s-adra lungu chiro tu prota fazã di chenozoic cu mutarea a unãi parti di loclu sum influentsã di mãrli alãxeri tsi s-fãtsea sum loclu a planetãljei Tera shi cu yinearea a apãljei tu Amarea Panonicã. Nai ma importantu chiro di formili tectonitsi tsi s-featsirã pi masivlu di Cozara easti chirolu di orogheneza alpicã, tu soni di mezozoic shi tu ahurhita a tertsiyerlu. Nai ma analti chipiti s-mutarã di Amarea Panonicã tu mesi a tertsiyerlu (eotsen).
Dupu atsea, Cozara prota s-featsi Peninsulã, a tu soni a tertsiyerlu, dupu yinearea a apãljei tu golful panonic Paratetis, s-featsi shi parti di ma largul loc compactu. Ma anclo, formili a relieflu s-adra sum influentsã a puterlor egzogheni, scljeama cu destructsii a loclui a Planetãljei Tera, cu protseslu di erozii. Cozara pricadi a masivlui di muntsãlji Dinari.
Sh-pi ninga atsea tsi Cozara easti veclju munti-gromad shi cu relativ njicã analtsimi di nivelu pisti amari, ea ari multi analti shi pericoloasi pãrtsã, reoni cu shcambi, golfuri, vãljuri.
Tu mesi a muntili, cu destinatsia dat-ascapitat, s-mutã chipita Mracovitsa (804 m), a cu destinatsii nord-ascapitat, ampadi di Mracovitsa, s-aflã izvurlu a pãtoclui Mala Mljecianitsa, cari ma anclo, cu alãsarea di a ljei andreaptã parti multu piriculoasã parti, Vitlovsca cosa, s-leagã cu aruulu Gracianitsa, la localitatea Sastavtsi.
Flora shi fauna
alâxireVertical stratificatsia a florãljei tu muntili easti ashitsi: pi pashunea tu vlãngoasa Potcozara, s-aflã un etaj di pãduri cu ponj a curi tu sezonili la cad frãndzãli, gheneral corpen, fag shi cupaci, pisti el s-aflã giuneapini, ela shi chin, di cari es chetsãri cu shcambi di chipitili ali Cozara: Lisina, Cheatra cozarã, Cheatra di ljepur...
Horizontal ardãpsiti pãduri: tu partea di nord dominanti suntu analti eli shi pãduri di fag, a tu partea di sud s-aflã locurli tu cari crescu apusi pãduri di cupaci shi culturili cetinari - lai chin, albu chin shi giuneapini.
Cara s-intrãm tu pãdurea ali Cozara, la localitatea Lactasha, aproapea di Banjaluca, shaptisprã di chilometri va s-putem s-imnãm permanent fãrã s-dãnãsim, a cara s-continuãm ma anclo di sinurlu ali Croatsia, poati shi ma multu.
Cozara ari shi mari numir di florã ti yitripseari: nane, camilitsã, maicina dushitsa, zova...
Pi ninga mari numir di fãrmãcoasi guguleani ari shi mari numir di guguleani ti mãcari: vrganj, lisiciarcã, artsi-vurtsi, rudnjaci, puhari, pupavchi... Easti avutã cu diferentã agrimi ti luvgiats: zãrcadi, agru porcu, agrã matsã, vulpi, ljepur, fazani, agri papi, piturnichi, tu chirolu a mãrlor pluimi di aruulu Sava, cãndu fug di pluimili tu Cozara, loc aflã shi tserburli, tsi tut deadun lu adarã rezervatlu ti acãtsari agrimi raritet tu aestã parti di Balcanlu. Ti aestã avutã agrimi priadutsi shi factul ca tuti 70 di km lundzimi shi 20 di km lãrdzimi di muntili easti anvãlit cu pãduri.
Potentsial industrial
alâxirePãdurili pit cari cu zori putem s-tritsem, cu nicuchirescu comportamentu cãtrã eali shi cãtrã noi,suntu mari izvur di aveari shi atsea di sãnãtati pãnã di industrii. Mintimena shi cu intentsii vãsilia Austroungaria, nica tu dipisita a etãljei 19, pit tuta Cozara adrã strimtã cali di her, pit cari lishor shi cama agonjea u dutsea a noastã pãduri tu a lor fabrichi. (Armasiturli di calea di her shi azã s-ved pit muntili).
Turizmu, avinari agrimi, alpinizam pi Cozara
alâxireMushuteatsa naturalã ali Cozara shi a ljei reghioni diferenti, multi ori suntu destinatsii a ma multilor sutsãts alpinistitsi shi ti avinari agrimi di cãsãbadzlji di ãnvãrliga, Priyedor, Cozarsca Dubitsa, Banja Luca shi Gradishca.
Avinarea agrimi pi Cozara easti veaclji cãt existeadzã shi omlu. Aclo organizt, s-avinã agrimi nica di chirolu cãndu s-fundã prota asotsiatsii ti avinari agrimi anlu 1906. Pi ma apusili analtsimi di nivelu pisti amari ari piturnichi, prepelitsi shi fazani. Cum creashti analtsimea, ashi s-alãxeashti shi soia di agrimea tu loclu iu s-avinã. Dupu atsea suntu ljepur, vulpi, agrã zãrcadi, agru porcu, agrã matsã...
Nai ma activi sutsãts tu reonlu di Cozara suntu Clublu alpinistic Pauc-Priyedor, Sutsata alpinisticã Clecovacia di Priyedor, cum shi Sutsata alpinisticã Previa di Banja Luca.
Cara s-putea aesti dau activitãts tu praxã s-nu s-ampartã shi cara s-lucra organizt cu intentsii sinhronizari shi aprucheari unã cãtrã alantã, efectili putea s-hibã multu cama mãri shi di aspectu finansial.
Transmitor
alâxirePi Cozara, pi 2 di ximedru, anlu 2011, eara silighit tu functsii transmitor ali Radio Televizia Republica Srpsca, scljeama stub ti antenã shi sistem. Sistemlu cu antenã cari easti analtu 84 di metri easti proectu comun a Guvernului ali Republica Srpsca shi Radiolu shi Televizia ali Republica Srpsca. Transmitorlu cu signalu a Servislui public ali Republica Srpsca lu anvãleashti reghionlu di Posavina pãnã Craina di Ascapitat, cum shi reghionlu Shipovo shi Mrconjich Grad.
Cozara shi istoria
alâxireCozara easti imir munti. Nu easti analtã, ma tuti alanti a ljei dimenzii, shi gheografitsi shi atseali alanti, suntu grandiozi. Tu ea, tu Vitlovsca ari loc cu pãduri iu nica nu ari cãlcatã cicior a omlui. Nu easti aestu munti cum tsi s-hibã, tu el poati lishor s-nerdzã s-ti priimnji, ma shi lishor s-ti cheri, a cara s-nu eara ahtari, desi tu el pit ets oaminjlji va s-cãfta loc ta s-ascundã ta s-lu ascapã caplu, evenmenti cari ti totna armãn tu a noastã memorii. Multu mãri pãduri, multi livãdz, ohturi, rovuri shi guvi, multu agrimi, peshtsã shi florã ti mãcari, florã ti yitripseari, multsã ponj, sãnãtoasi arãcãi, njilji di izvuri di apã ti beari, didea buni conditsii ti ascundeari shi sigurantsã tu aesti pericoloasi multinatsionali, multiconfesionali, shi ti atsea totna cu rizic, reghioni. Di praistoria, pit istoria a nauãljei etã, multi rãsculãri shi pogromi, di chirolu a Turtsãlor, Austroungarlji shi Ghermanjlji, Petar Popovich-Petsiye shi dr.Mladen Stoianovich, polematili natsionali a autohtonjlor Muslimanj shi Sãrghilji, cãtsutili a ustashlor Croats, pãnã di nai ma nãulu chiro, Cozara easti sinonim ti banã. Cozara eara loc ti fudzeari shi ti ascundeari, mutritã pit istorii. Noari aoatsi loc ti cana turlii di ispeti politicheascã icã ideologhicã. Tu Cozara, Sãrghilji yinea gheneral "fãrã s-mindueascã", ta s-poatã cu agiutor a Sãrghilor autohtonj s-u ascapã bana a lor. Cozara easti unã di puncturli tu cari, tu A doilu polim mundial eara anachisits Ghermanjlji shi cvislinjlji pi teritoria ali Vãsilia Yiugoslavia tu atsel chiro, dupu atsea, FNRY shi SFRY. Tu Cozara s-muta rãsculãri shi conflicti. Ea easti loc ti fãtseari ma shi groapã ti multsã oaminj. Ti atsea Cozara easti munti amplin cu mituri.
Pi unãi chipitili ali Cozara, pi Mracovitsa, easti adrat monumentu ti cãdzutslji ti libertati tu A doilu polim mundial, lucru a vaiarlui Dushan Giamonj, cu stizmã memorialã pi cari suntu scriatã 9.921 di numi a chirutslor partizanj shi popul.
A doilu polim mundial
alâxireUn ofitser, s-alãvda tu pampori cum tu vãrã casã pi muntili Cozara, tu Bosna, prota vãtãmã un aush "a dupu atsea arcã bombã anamisa di a lui patru nipots cari li rãspãndi pit casa tutã".
Dupu reghistrarea cari eara adratã dupu dipisearea a A doilui polim mundial pi Cozara shi Sumcozara bãna 137.715 di Sãrghi. Dupu dipisearea a A doilui polim mondial, iuva pi Cozara nu avea ficiori pit sculii. Tuti fumelji eara vãtãmati. Cu anj, di atseali hori cana nu eara regrutat ti dutseari tu Armatã. Populatsia eara vãtãmatã. Cafi unã familii avea chirutã ma multsã membri.
Noaptea dit soni di anãchisearea - adutseari a minti ali Mira Shinic Stancov
alâxireNoaptea dit soni di anãchisearea pi Cozara armasirã multsã alumtatori shi andau ori ma multu muljeri, fumelji shi aushi, a dushmanjlji tut ma multu u astrindzea curaua anvãrliga di Cozara, sh-adutsi aminti Mira Shinic Stancov.
„Eara ghini s-adarã efortu nica unã oarã s-ãnãchiseascã ta s-ascapã populu shi alumtatorlji. Noapti. Tãtseari. Lungã colonã di alumtatori, popul shi pliguits imna cãtrã loclu iu lipsea s-yinã pãnã di calea Priyedor - Bosansca Dubitsa. Tãtseari!" Zburãscu. S-avdi cãti niheam plãngul a fumeljlor, yimnarea a caljlor, a s-avdi shi ca tsiva cadi di pi callu. Colona nuari soni. Dupu lungu chiro imnari shi dãnãseari, s-veadi alba tracã di calea. S-ducheashti tenzii. Lipseashti total tãtseari, ca dushmanlu easti multu aproapea. S-treatsi calea. Atac. Plotun pi noi. A noastã greari ninti! A doilu, a treilu plotun. Sãnãtoasã alumtari. Hearbi ca tu cãzani. Cãti yiuva s-avdi uhtari shi plãndzeari. Comandir a unãi cetã easti pi cal, pliguit, shi cumãnduseashti. Dushmanjlji es di alti guvi shi nica ma sãnãtos na bat. S-lãrdzeashti informatsia, yin tencuri di Bosansca Dubitsa. Ma anclo nu s-poati. "Lipseashti s-nã turnãm nãpoi", dzãtsi comanda. Apiri. Na turnãm napoi, peanarga, pidipsits, agiunj, lji purtam pliguitslji shi pidipsitili fumelji. Dushmanlu nã easti dupu cicioari. Ta s-nu cadã tu mãnjlji a dushmanjlor, Branca Bielovuc s-vatãmã cu pistola. Dit aeroplanurli cãdea bombi. Plãndzeari shi uhtari a pliguitslor shi a fumeljlor. Cu unã mindueari eara tuts, tsi cama ahãndos nuntru tu Cozara, s-na ascundem largu di calea, di dushmanjlji. Yiuva ti prãndzu tuts him adunats, tu aumbra a faglui, cupacilu shi ela. Adusã easti detsizii. Nu putem s-fudzim cama".
Reporterlu ti polim di devizia ghermaneascã 714 Curt Neher
alâxireIa catsi descriptsii ti atsea alumtari ti banã shi moarti deadi reporterlu ti polim di divizia ghermaneascã 714 Curt Nehr.
„Mari scutidi cãdea pisti a noastã pozitsii cãndu a tutulor nã dãnãsi adiljeatlu. Dau albi racheti anghilicirã pisti capitili a noasti. Protlu talas di armatuladz vinirã pit yiarba shi arug pãnã di noi. Partizanjlji li acãtsarã tsevchili a mitralezilor a noasti ninti s-poatã elji s-aprindã shi s-plãscãneascã nitsi unã gãgoshi. Vinirã fãrã s-li avdzãm, ca vãrã matsi cu cãtsuti tu dintsãlji. Shi atumtsea ahurhi atsea nai ma fricoasã lugurii tsi a cafi unui di noi nã-u anglitsã sãndza tu venili.
Ghermanescul armatulã lu continuã aestu raportu: Barbats, muljeri, ficiori, cu efortu tsi nu s-achicãseashti ansãrirã pi noi shi a noasti pozitsii. Atsea eara dealihea chisã ti noi shi mi ciudusescu cum u arãvdãm tut atsea. Partizanjlji shi pi amãxili s-dutsea cu bombi shi tufechi. Exact ca furnidz yinea di tuti pãrtsã.
Curt Neher s-ciuduseashti cum u arãvdarã tut atsea, a avea 3.600 di partizanj contra 45.000 di Ghermanj shi ustashi. Tsicara ca avea ahãt mari armatã, elji nu puturã s-anãchiseascã pi Cozara. Curau eara tãljeatã shi atumtsea ahurheashti a daua parti di pericoloasa dramã pi Cozara. Ghermanjlji, tuta nervozã shi revoltu li virsarã pi populu sum Cozara cari nu eara strãmbu ti tsiva.
Chipiti pi Cozara
alâxire- Lisina (978 m), nai ma analtã chipitã pi Cozara
- Gola Planina (876 m)
- Mracovitsa (806 m)
- Glavusha (793 m)
- Beshicha Poljana (784 m)
- Talavicha poljana (780 m)
- Iarcevitsa (740 m)
- Vrnovacica glava (719 m)
- Bencovets-Iurishina cosa (705 m)
- Zeciyi camen (667 m)
- Shupljacovats (652 m)
- Cozaracichi camen (659 m)
- Vitlovsca cosa (589 m)
- Palej (542 m)
- Mednjac (440 m)
Aruuri shi pãtots pi Cozara
alâxire- Mljecianitsa (riyeca)
- Moshtanitsa riyeca u Cozari
- Tsãrna Riyeca u Cozari
- Gracianitsa riyeca u Cozari
- Starenitsa riyeca u Cozari - Cozaracica riyeca
Alti toponimi pi Cozara
alâxire- Sastavtsi u Cozari
- Pashini conatsi u Cozari
- Cotlovacia
- Patriya u Cozari
Vedz nica
alâxire- Natsionalni parc Cozara
- Potcozarie
- Cozarciani
- Cozaracico colo
- Cozara u Narodnooslobodilacicoi borbi
- Bitca na Cozari
Literatura
alâxire- Marianovich N.Tenis tu Priyedor, Srboshtampa, Beligrad, anlu 1999.
Ligãturi externi
alâxire
- Parcu natsional Cozara (limbã: sãrbeascã)
- Pit muntili Cozara ("Politica", 4 di augustu, anlu 1940)