Costa Guli

COSTA GULI

21.02.1916 - 09.07.1985

Poet armãnescu

Di bana

Costa Guli easti nai ma bunlu reprezentantu di soneti pi limba armãneascã. Easti faptu pi 21 di shcurtu, anlu 1916. Sculia primarã u dipisi tu hoara natalã, Livãdz, tu Gãrtsii. La anlu 1926, deadun cu familia a lui s-dusi s-bãneadzã Silistra, tu Romãnii iu u dipisi shi sculia di mesi, a dascal lji eara cãnãscutlu Armãn Pericle Papahagi. S-ãngrãpsi la Facultatea ti literi shi filozofii shi la Facultatea ti ãndreptu di Bucureshti. Ca avucat lucra pãnã nu inshi tu penzii, la anlu 1973.

Scriari poezii pi armãneashti

Costa Guli scadi tu pleada a nai ma cãnãscutslor poets armãneshtsã tu a daua giumitati di eta tricutã, anamisea di cari eara: Constantin Belemace, Nicolae Batsaria, Giorge Murnu, Marcu Beza shi altsã. Poeziili al Costa Guli s-aleg dupu chischina limba armãneascã shi dupu valoarea esteticã a creatsiiljei a lui literarã. Costa Guli easti nai ma mari poet Armãn sonetist, a curi poeziili s-caracterizeadzã cu formã rigorozã gheometricã, cu tsi s-aleadzi di alantsã poets cã persoanã cu mari talentu cari limba armãneascã u ufiliseashti pãnã di perfectsionizmu. Ninti di el mash Leonida Boga, un di reprezentantsãlji di ma vecljili gheneratsii di poets, u cultivã aestã formã di poezii. Scadi tu aradã di atselji poets, cari poezia u sculã pi nivel di perfectsionizam. Poeziili al Costa Guli suntu expresia autenticã a unui spirit clasic, limbid, lunjinos, cu mushuteatsã unicã shi cu unã isihii tsi eara raritet tu chirolu di bana a lui. Versurli a lui suntu unitsi cu rima shi cu ritamlu characteristic. Cartea “Soneti” nu u vidzu lunjina a dzuãljei tu chirolu di bana a lui, tu chirolu cãndu li scria nai ma bunili zboarã, nai ma mushatili shi nai ma ãnghilicioasili poezii. Zboarãli di versurli a lui dit aestã carti suntu largu avdzãti, largu cãnãscuti. Anamisea di eali sutnu: “Fucurinã”, “La livãdz”, “Semnu”, “Icoana”, “Ideia” shi multi alti titluri di poezii adunati tu cartea “Soneti”.

Costa Guli, cã nitsi un altu poet, eara aplicat cãtrã atsea, inspiratsia s-u toarnã tu formã fixã. Cafi sonet dit aestã carti easti perfectu, fãrã cãsuri, tu dauli verzii. Ma niscãnti ori, cafi un stih armãnescu easti cama mushat di verzia pi limba romãneascã, lucru tsi spuni cãt mari valoari ari grailu armãnescu sum cundiljlu a unui mari scriitor.

Pãnã iu bãna, Costa Guli nu editã nitsi unã a lui carti ashi cum vrea el, tu verzii paralelã: armãneashti-romãneasht. Editura “Cartea Aromãnã” u tipusi cartea “Soneti” pi armãneashti shi romãneashti, la anlu 1990. Bana a marlii poet Armãn Costa Guli s-asteasi pi 9 di alunar, anlu 1985, cu aestu mari dor tu suflit, ma tu literatura armãneascã numa a lui s-ardãpseashti anamisea di nai ma mãrlji poets Armãnj clasits.

LUNJINA VA U-APRINDU

Tu-aestã banã io avui nãeti

s-alas nãpoi mushati-adãrãminti,

ti-a numãljei adutsiri aminti

sh-ti-a mintiljei nishani murafeti...

Cãlcai cu unã jgljoatã cama ninti

pi cãljurli anvãliti ali eti

fãcãnda-nj pit scutidi gãireti

lunjina s-u aprindu cu a mea minti...

Ma nu sh-cãtse, sh-nu sh-cumu-s-tihisi

cã mira vru altã turlii s-hibã:

S-u tsãnã-ascumtã numa shi s-nu u shtibã.

Dicãt putsãnj di cãts mi numãtsi.

Ma io lunjina ãntreagã va u-aprindu,

cu mintea sh-numa ãn lumi tut va-u tindu.